Acesta este primul articol pe care în public în cadrul rubricii „Cercetare, stiintã, tehnologie”. Am citit cu atentie, timp de câteva saptãmâni, celelalte articole publicate în diversele rubrici ale portalului si am considerat cã este bine sã încep cu un articol care prezintã un subiect actual, pe care îl cunosc bine.
Tema lucrãrii mele de doctorat este „Transmiterea de semnale prin reteaua de distributie a energiei electrice – probleme de compatibilitate electromagneticã” si este amintit în paginile sitului „Universul Energiei”, care se gãseste la adresa http://UniversulEnergiei.educatia.ro/ Sãptãmâna trecutã am fost contactat de un redactor al rubricii de internet si comunicatii de la revista „Capital” si am fost solicitat sã ofer detalii despre tehnologia de comunicatii prin reteaua electricã:
„Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei a deschis [recent] o procedurã de licitatie pentru atribuirea proiectului pilot de implementare a sistemului PLC (Power Line Communications) în satul Mãrãsesti din comuna Band, jud. Mures, România. Vor fi achizitionate echipamente de interconectare la reteaua de linii electrice, terminale telefonice, precum si calculatoare si alte echipamente informatice. Acestea vor fi livrate si instalate în satul Mãrãsesti, cei interesati trebuind sã depunã oferta pentru întreaga gamã de produse solicitate. Aceasta este motivul articolului nostru pentru a lãmuri cititorul ce înseamnã PLC si ce implicã acesta.”
Articolul din „Capital” se gaseste la adresa: http://www.capital.ro/index.php?a=21097&shift=1
Întrebarile publicate aici au fost scrise de redactorul revistei Capital, iar raspunsurile sunt date de ing. Alexandru-Ionut Chiutã, doctorand la Facultatea de Inginerie Electricã din cadrul Universitatii „Politehnica” din Bucuresti:
– Cum este acest sistem, PLC?
În ultimii ani s-a scris mult despre comunicatiile prin liniile electrice si au fost realizate numeroase proiecte-pilot care au ajutat la dezvoltarea acestei tehnologii, ajunsã astãzi la a doua generatie de echipamente pentru comunicatii.
Punctul comun al tehnologiilor de comunicatie prin reteaua electricã („sisteme de curenti purtãtori”) îl reprezintã utilitatea lor pentru distribuitorii de electricitate si clientii acestora. Diversele aplicatii ale tehnologiilor de comunicatii prin reteaua electricã (Power Line Communications, PLC) se pot clasifica în principal în functie de spectrul de frecventã folosit:
* pentru controlul sarcinii: tehnologiile UNB (Ultra Narrow Band) folosesc un semnal de frecventã joasã, mai micã de 50 Hz ;
* pentru diverse aplicatii (monitorizarea retelei electrice, managementul energiei, etc.): tehnologiile PLC (Power Line Carrier, denumirea nu trebuie confundatã cu Programmable Logic Controller) folosesc frecvente cuprinse între 3 kHz si 148,5 kHz, conform standardului european EN 50065 al Comitetului European de Standardizare pentru Electrotehnicã (CENELEC);
* pentru internet de mare vitezã, telefonie si televiziune: tehnologiile BPL (Broadband PowerLine) folosesc o bandã de frecvente foarte largã, care poate începe de la 148,5 kHz si este limitatã la 30 MHz, conform reglementãrilor din diverse tãri.
Pentru tehnologiile BPL, banda de frecvente începe, de obicei, de la 1,6 MHz. Sunt foarte rare cazurile în care sunt folosite frecvente mai mici care încep de la 148,5 kHz. Trebuie amintit acest lucru pentru cã, în anumite prezentãri, acronimul PLC este considerat sinonim cu BPL.
– Cine poate fi companie furnizoare de internet prin acest sistem? doar companiile de electricitate?
Companiile de electricitate (pentru cã detin controlul asupra cablurilor electrice) si partenerii acestora pot oferi servicii de internet conform reglementãrilor specifice pentru fiecare tarã.
– Ce presupune sistemul PLC ca infrastructurã, fatã de cea deja existentã în firele electrice?
Sistemele de comunicatii prin reteaua electricã folosesc în general, ca infrastructurã, cablurile de medie si joasã tensiune din exteriorul clãdirilor (Power Line Outdoors Telecoms), dar si cablurile de joasã tensiune din interiorul cladirilor (Power Line Indoors Telecoms). Sistemele de comunicatii PLC si BPL folosesc, în general, urmãtoarele elemente:
* modemul, care se conecteazã la un echipament de la/cãtre care este necesarã transmisia datelor (la un contor electric, la o retea de calculatoare) – modemul este singurul echipament care trebuie cumpãrat sau inchiriat de cãtre clienti;
* modemul comunicã cu un demodulator-repetor care realizeazã legãtura dintre sistemul „indoor” si sistemul „outdoor” (un astfel de echipament este instalat de compania de electricitate pentru fiecare clãdire);
* repetoare, care sunt instalate la distante de câteva zeci sau sute de metri, pe cablurile electrice, pentru a „reface” semnalul de înaltã frecventã, care poate fi atenuat, reflectat sau perturbat;
* concentratorul principal, care controleazã sistemul „outdoor” si are rolul de a conecta celula de energie (Power Cell, situatã în transformatorul de cartier) la reteaua de comunicatii clasicã („backbone”, reprezentatã de fibra opticã sau comunicatii fãrã fir) – adicã diversele sisteme care injecteazã semnalul în reteaua electricã (sunt folosite unul sau mai multe canale de comunicatie care sã permitã concentrarea datelor în vederea transmiterii la distantã);
* un sistem de informatic care gestioneazã procesele de comunicatie si eventual stocheazã într-o bazã de date informatiile transmise.
– Ce investitii ar presupune aceastã infrastructurã?
Investitiile sunt cel putin de ordinul sutelor de mii de euro pentru companiile de electricitate si partenerii lor. Aceste investitii reprezintã costul echipamentelor de comunicatii care trebuie instalate si configurate. Pentru cã în prezent aceste echipamente sunt încã produse în serie micã, preturile sunt destul de mari.
Pentru clientii care doresc sã foloseascã sistemele de comunicatii PLC, costurile sunt rezonabile: nu trebuie achizitionat decât modemul, iar ulterior trebuie plãtit abonamentul lunar pentru folosirea serviciilor de comunicatie disponibile.
– Care ar fi avantajele acestui sistem?
Avantajele pot fi analizate din punctul de vedere al companiilor si din cel al utilizatorilor. Pe scurt, este vorba de flexibilitate, simplitate (în special pentru reteaua interioarã, „indoor”), stabilitatea în functionare. Se pot aminti si câteva inconveniente: fiabilitatea redusã a unor echipamente, ratele de transfer reduse comparativ cu alte tehnologii concurente (fibra opticã, ADSL, cablu TV, comunicatii fãrã fir) atunci când se încearcã conectarea unui numãr mare de echipamente de comunicatie pentru multi utilizatori.
– Cu cât ar fi mai ieftin internetul prin sistem PLC pentru consumatorul final fatã de internetul prin celelalte sisteme?
Preturile sistemelor de comunicatie (modemuri) pentru utilizatorii finali porneste de la câteva zeci de euro si poate ajunge la sute de euro. Pentru mai multe detalii se pot consulta informatii oferite de diversele companii producãtoare de echipamente.
– Cine credeti cã pot fi societãtile care ar putea fi interesate de PLC în România?
1) SC Electrica SA – http://www.electrica.ro/ (distribuitor de energie electricã, misiunea lor este „operarea si dezvoltarea retelelor electrice de distributie”): a realizat diverse proiecte pilot în cadrul filialelor Muntenia Sud, Muntenia Nord, Transilvania Nord si Banat;
2) SC Teletrans SA – http://www.teletrans.ro/ (este „filiala pentru servicii de telecomunicatii si tehnologia informatiei a Companiei Nationale de Transport al Energiei Electrice TRANSELECTRICA”): pregãteste un proiect pilot în cadrul Universitãtii POLITEHNICA din Bucuresti, în localul Facultãtii de Automaticã si Calculatoare ;
3) AEM Timisoara – http://www.luxten.com/ro/aem/ (sucursalã a SC Luxten Lighting Company SA), care colaboreazã cu Electrica SA la proiectele pilot
si
4) diverse alte companii care au capital uman si financiar suficient pentru a se implica într-o astfel de activitate.
Pentru cei interesati sã afle mai multe detalii despre comunicatiile prin liniile electrice, vã recomand sã cititi câteva prezentãri interesante (în acestea se gãsesc detalii interesante si adrese Web utile):
– în englezã: http://www.answers.com/Power%20line%20communication
– în francezã: http://fr.wikipedia.org/wiki/Courants_porteurs_en_ligne
(care recomandã adresa http://www.cpl-france.org/)
– în spaniolã: http://es.wikipedia.org/wiki/Power_line_communication
– în germanã: http://de.wikipedia.org/wiki/Powerline
– în portughezã: http://pt.wikipedia.org/wiki/PLC
Trebuie remarcat felul destul de diferit în care sunt realizate prezentãrile.
Comentariile si completãrile cititorilor la acest articol sunt binevenite si le astept cu interes!
ing. Alexandru Chiutã
Am observat ca articolul din revista „Capital” nu mai este accesibil la adresa pe care am recomandat-o. Va recomand sa cititi o copie care este inca disponibila prin intermediul „Google Cache”: http://66.249.93.104/search?q=cache:ln5m061r384J:www.capital.ro/index.php%3Fa%3D21097%26shift%3D1+&hl=ro