Daca acum curg fluvii de cerneala, se tiparesc tone de hartie si se consuma milioane de pixuri in afacerea „Matusa“ acest fapt nu poate fi pus decat pe seama arogantei de care dau dovada politicienii romani.
O urmare fireasca a arogantei este dispretul resimtit fata de cei mai mici si mai saraci. Ca pe vremea comunismului, ei se considera superiori tuturor numai pentru faptul ca pot flutura in mana un carnet de partid insotit de o functie barosana. Sincer sa fiu, mi l-am inchipuit pe Nastase ceva mai inteligent. Chiar si eu ii puteam povesti mai multe despre paradisul financiar din Liechtenstein sau insulele Cayman. Dar el considera vulgul o masa de tampiti. Oamenii mai inghit gogosi dar nu chiar de asa marime si pe nemestecate. In ultimii 16 ani s-a produs o modificare uriasa in mentalitatea populatiei. Posibilitatea de a calatori, contactul cu Vestul, carti si ziare care nu le repeta in continuu ce le spunea ziarul Scinteia pe vremuri, au adus mari schimbari in sistemul de a judeca si de a constientiza realitatea inconjuratoare. Dar guvernantii ascunsi dupa geamurile fumurii ale limuzinelor de lux si in spatele gardurilor inalte ale vilelor nu mai obsearva de mult, nimic. Asa se poate ajunge din nou la celebra replica: ”Nicule, mai da-le o suta!”
Dupa parerea mea, in Romania s-au format mai multe categorii sociale diferite:
• Una este cea a tinerilor inteligenti si studiosi care isi vad de carte. Avand in fata ochilor si recunoscand o societate bazata pe ‘no future, no hope’ ei nu au alt tel decat emigrarea intr-o tara in care pot fi apreciati si platiti la valoarea lor.
• O alta categorie, ceva mai mare, este cea a baietilor destepti. Acestia admira pe cei care au facut bani dand tunuri si tepe. Lozinca lor suna cam asa: “Bravo lor, au reusit, in partidul ala o sa ma inscriu si eu!”
• Grosul societatii il reprezinta amarastenii, perechea care munceste de dimineata pana seara pentru a-si putea imbraca si hrani copiii. Traiesc de pe o zi pe alta si nu ii intereseaza politica ci numai cu ce bani vor cumpara maine o paine.
• Mai avem si categoria celor care spun: “Lasa bai, tu nu stii ca toti fura acolo? Hai mai bine sa bem un sprit la bodega din colt ca am facut rost de ceva lovele!” Iar acesti oameni cuprinsi de lehamite, rezultat al unei democratii originale, formeaza majoritatea alegatorilor PSD. Aleg pentru o bere si doi mititei!
• Pensionarii nu sunt prea importanti din punct de vedere social-politic. Injura, mormaie in barba din cauza preturilor si ingroasa cozile la farmaciile care dau medicamente compensate.
Citind acum cateva zile in presa ca avocatii domnului SOV trag de proces si il amana pentru a obtine prescrierea faptei, am ramas cu gura cascata. Am rasfoit cateva carti de drept din biblioteca banuindu-ma singur de batranete si sclerozare. Nu, se pare ca inca nu m-am prostit.
Iritat pun mana pe telefon si sun un vechi prieten din copilarie, actual avocat in Bucuresti. Redau convorbirea pe scurt:
– Cum e posibil ca avocatii sa astepte prescrierea unei fapte cand dosarul e pe rol?
– Mda, merge, depinde …
– Bine, dar un termen de prescriere al unui delict/fapt se reinnoieste in momentul in care a fost somat.
– Asa este. Dar chestia se va prescrie cu siguranta.
– Atunci eu nu mai pricep!
– Ce este aici de priceput? Noi aici, am incetat de mult sa mai pricepem ceva.
– Bine, dar legile si Constitutia sunt asemanatoare celor din Occident. Asa a conceput Iorgovan.
(Respectul fata de cititorii acestei publicatii ma opreste de a reda textual aprecierile domnului avocat la adresa mamei colegului sau.)
– Cu alte cuvinte, vrei sa spui ca in Romania nu sunt toti egali in fata legii?
– Ba da, dar ti-am spus, depinde.
– Depinde de ce?
– Mai baiatule, tu esti de-a dreptul selenar! Tu nu ai auzit de cazul A. Tiriac? Complicii lui stau la mititica iar el trage mai departe pe nas cu paiul in cea mai mare liniste. De spate si portofel depinde! Pricepi acum? Si nici lui Nastase nu i se va intampla nimic. Sau vrei sa pariezi cu mine? Ai uitat ce prefix de tara ai format?
Am renuntat la pariu pentru ca nu am bani de pierdut si am incheiat convorbirea scuzandu-ma in numele mamei mele care nu s-a invrednicit sa nasca un roman ci un selenar.
Am o matusa in tara bolnava si cu pensie mica care mi-a cerut ceva bani pentru medicamente. Ii trebuiau cam 20 de euro dar eu i-am dat 30. Acum matusa mea are 70 de ani, dar daca la 89 de ani intra in afaceri cu surplusul pe care i l-am dat eu si ma face mostenitor a catorva milionase acolo, om m-am facut!
Va promit ca ma voi retrage precum Nastase.
Dar pana atunci mai vorbim.