caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Poeme, Eseuri, Proza



 

Un suflet ce plânge… acum.

de (8-7-2005)

Neaşteptata-mi desprindere în zbor sminteşte oglinda
şi coapsa ochilor petrece coapsa minţii
subjugându-mi slăbiciunea privirii
din ce ştiam a fi un jurământ
al iubirii.

Sudoare pe trup în pâcla prăfoasă o disperare
ce urlă ca pasărea ce sfidează furtuna
orbul ce sunt pipăind tăciunii învinşi de plâns
mângâind pâlpâirea caldă a trupului om
al iubirii.

Glasul pierit s-a înstăpânit la umbra nămiezii
suspinând legănarea grea cuprinzând oftatul
respirând în desenul inimii infinita aşteptare
resemnată blândeţea rugăciunii ca har
al iubirii.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
35.172.223.30