Neaşteptata-mi desprindere în zbor sminteşte oglinda
şi coapsa ochilor petrece coapsa minţii
subjugându-mi slăbiciunea privirii
din ce ştiam a fi un jurământ
al iubirii.
Sudoare pe trup în pâcla prăfoasă o disperare
ce urlă ca pasărea ce sfidează furtuna
orbul ce sunt pipăind tăciunii învinşi de plâns
mângâind pâlpâirea caldă a trupului om
al iubirii.
Glasul pierit s-a înstăpânit la umbra nămiezii
suspinând legănarea grea cuprinzând oftatul
respirând în desenul inimii infinita aşteptare
resemnată blândeţea rugăciunii ca har
al iubirii.