NOUA MITOLOGIE
PREFAŢĂ.
MEMORIILE ÎNTUNERICULUI
Când cele nouă cărţi ale întunericului s-au unit, lumina s-a ivit. Atunci a fost creat pământul. Înainte de lumină s-a născut întunericul cu demonii şi creaturile sale. Au existat nouă etape ale dezvoltării întunericeşti. Fiecare a fost scrisă în câte o carte. Pentru ca lumina să nu dăinuie niciodată, cele nouă cărţi, au fost aruncate în Univers. După secole de căutări s-au unit şi lumina a ieşit la iveală. O nouă rasă s-a născut din particulele luminoase, prima rasă ce a cunoscut cărţile întunericului, omul.
Cartea I
Chaosul
Universul nu exista, cel puţin nu aşa cum este perceput astăzi. Existau particule întunecate ce nu puteau fi unite, deoarece unirea lor nu era posibilă nu exista nimic material. Universul era un chaos, nu existau fiinţe sau alte forme, particule de diverse forme şi culori erau împrăştiate. Nu exista cer sau pământ, doar neant. Din chaos s-a născut prima carte scrisă de spirtele nemateriale. Prima carte a chosului nu era, nici ea, palpabilă, exista doar în gândurile particulelor ce se numeau spirite.
După milioane de ani câteva particule s-au unit, astfel s-a născut prima fiinţă a chosului, zeul Haos. Acesta nu cunoştea altceva decât întunericul şi frigul, a crezut că asta înseamnă viaţă şi astfel a unit alte particule dând naştere altor creaturi şi altor forme fără înţeles.
Exista doar o formă de gravitaţie, ce îi făcea să plutească în imensitatea întunecată. Haosul a decis să descopere secretul particulelor, astfel încât, să construiască Universul. A descoperi că exista o formă de Univers, încă, nedefintă. El a fost cel dintâi care i-a oferit o formă, cel puţin în imaginaţia sa. Pe urmă a descoperit că nu există o noţiune a timpului. A învăţat cuvântul „timp” dar nu ştia cum să-l utilizeze. Câteva secole a încercat să găsească o definiţie a timpului. Atunci a văzut că s-au unit câteva particule terestre, astfel s-a format, în acel abis, pământul.
Cartea II
Pământul
Pe pământ nu se putea trăi. De cum a fost format mii de creaturi malefice au ieşit din adâncurile lui. Aşa s-a născut şi primul zeu al pâmântului, Iudarr. Zeul era o creatură ce sugea sângele celorlalte pentru a putea trăi în veşnicie. Mai târziu a descoperit moartea. Astfel creaturile pământului au aflat că se pot înmulţi şi muri. În doar două secole au dispărut, deoarece nu ştiau să utilizeze timpul şi nu se puteau obişnui cu întunericul. Astfel, Haos, a aflat că pentru a fi viaţă pe pământ trebuie lumină, dar nici pe aceasta nu ştia cum să o obţină. Nu a învăţat ce este timpul şi nu a reuşit să facă rost de lumină.
Alte câteva secole a căuata răspunsuri, fără rezultat. La sfârşitul celui de-al şase-lea secol, a observat că alte particule s-au unit, dar nu a aflat unde se duc. Parcă le absorbea pământul. A hotărât să coboare în întunericul pământesc să afle ce se întâmplă cu particulele şi aşa a făcut.
Cartea III
Iadul
Când a coborât, Haos, în străfunduri a descoperit focul. A văzut că este bun pentru a lumina dar a văzut că poate provoca şi suferinţă. Atunci a înţeles pentru prima oară ce este durerea. A cunoscut durerea dar şi fericirea de a avea lumină.
Apoi a cunoscut creaturile ce sălăşluiau în pământ. Creaturi monstoase. La început aveau chipuri mieroase şi atrâgeau fiinţele în întunericul lor, pe urmă trupurile lor întruchipau alte înfăţişări, forme demonice.
Văzând toate astea, Haos, a numit ceea ce era sub pămât „ Iad”. Iadul a fost prima formă de viaţă ce a dăinuti veşnic, împreună cu toate creaturile sale. Curând avea să se nască, din neant şi, primul conducător, pe care l-au numit Drack.
După denumirea conducătorului, Haos, a scris în cartea a III-a: „poporul dracilor”. Astfel şi-au luat denumirea diavolii. Mai târziu, diavolii, au mâncat din chaos şi din particulele lui. Au colindat întreg Universul şi astfel au alfat că nu are un început sau un sfârşit şi nici formă. Diavolii au populat, atât cât au crezut, din Univers. Pentru a se asigura că întunericul şi chaosul, în care se simţeau atât de bine, va dăinui veşnic, au creat şapte amulete.
Toate semănau cu butelcuţele. În interiorul lor era sângele celor nevinovaţi ce se năşteau din particulele luminoase.
Văzând toate astea, Haos, a hotărât să dea o speranţă lumii. Aşa a creat din două sute de particule luminoase un om. Primul om născut vreodată. Omul era „contrablestemul” întunericului. Acesta avea misunea de a uni cele şapte amultete şi de a le vărsa sângele. Din păcate omul lui a fost ucis înainte să poată face primi paşi prin întuneric.
Cartea IV
Fiinţele neantului.
Din Univers se năşteau tot mai multe fiinţe. Când unu din diavoli a scăpat, din greşeală, o picătură de sânge pe o particulă luminoasă, s-a născut o femeie. Creatură ce nu se mai născuse vreodată în întunericul haotic. Haos a răpit-o şi a făcut-o soţia lui. A denumit-o: „ Luceafăr”, deoarece avea pielea foarte albă , atât de albă, că oricât ar fi fost întunericul de dens tot o puteai zări.
Sângele din care s-a născut era malefic, astfel cu timpul, Luceafărul s-a transformat în Discordie. Astfel a luat naştere zeiţa discordiei.
Alte fiinţe au luat naştere, creaturi ale iadului şi ale pământului deopotrivă. Pentru prima oară au învăţat ce este ura şi lupta pentru supravieţuire. Mai târziu au cunoscut crima şi plăcerea de-a o înfăptui. Astfel s-a născut masacrul şi de aici toate nenorocirile. Fiinţele născute din Univers, nu cunoşteau decât ura, crima şi plăcerea de-a crea şi mai mult chaos.
Zeul Haos, a înţels că nu le mai poate opri, decât dacă, ar şti cu exactitate în cât timp mor, astfel i-ar putea ţine în frâu sau din contră. Zeul a plecat astfel în căutarea timpului. În căutările sale a cunoscut înfinitatea Universului şi a observat că tot mai multe fiinţe se năşteau şi pentru prima oară, a văzut că deasupra capului său a luat naştere o nouă formă, pe care a numit-o, cer.
Cartea V
Timpul.
A încercat să urce la cer dar nu a reuşit. Atunci şi-a dat sema că există un alt zeu mai presus de el. Asta nu l-a descurajat, convins fiind că dacă va găsi timpul, va lua întreaga puterea. A călătorit milioane de ani prin chaosul întunecat, până când, a aflat că s-a născut un zeu ce poate măsura timpul.
A descoperit, într-o parte a Universului, clepsidrele. Aşa a învăţat să măsoare timpul, într-un fel. Nu înţelegea cât timp oferă scurgerea unei clepsidre. A făcut primul experiment pe o fiinţă pământească. A obesrvat că aceasta a murit după ce clepsidra a curs de câteva zeci de ori. Apoi a început să observe îmbătrânirea trupurilor, aşa a înţeles că, fiinţele mai întâi îmbătrânesc şi mai apoi mor. În felul acesta a considerat că timpul este măsurat în secunde, mai apoi descoperind minutele şi orele. Aşa şi-a dat sema că prima clepsidră curgea în timp de douăzeci de ore.
Această descoperire i-a dat puterea asupra iadului. Cunoscând în cât timp mor fiinţele pământeşti, fiinţele demonice îi puteau „pregăti” ceea ce i se cuvenea.
Cum nu exista decât o singură viaţă după moarte, zeul a hotărât ca din particulele Universului să creeze raiul. A creat raiul, undeva deasupra cerului. În felul acesta a mai scris o carte pentru pământeni, prin această formă i-a învăţat că, bunătatea şi dreptatea îi va duce în rai. Astfel creaturile au început să înveţe să se iubească şi să se respecte.
Cartea VI
Razele luminoase.
După alte mii de ani câteva raze luminoase încercau să pătrundă prin întuneric. Drack nu a acceptat una ca asta, atunci a căutat sursa de lumină şi a înghiţit-o.
Haos a fost tare supărat când a văzut ce s-a întâmplat. Atunci a ordonat un război împotriva iadului, însă, nimeni nu a avut curajul să pornească la luptă. Din când în când, particulele luminoase încercau să iasă din stomacul diavolui. Pentru a se asigura că lumina nu va iesi dinlăuntrul său, a aruncat un blestem asupra cărţilor Hosului: „ Numai atunci când toate cărţile vor fi împreună va reuşi lumina să invadeze Universul”. Cum Haos nu îşi terminase de scris cărţile, lumina mai avea de aşteptat.
Când a auzit de acest blestem, Haos, a făcut şi un contrablestem, pentru a se asigura că mai există o şansă pentu lumină: „ Este suficient să fie unite o singură dată pentru ca lumina să poată ieşi la suprafaţă, dacă, între timp una din ele va fi furată, lumea se va împărţi în zi şi noapte. Astfel şi lumina şi întunericul vor avea locul lor în Univers”.
Cartea VII
Rasele.
Creaturile ce luau naştere din particule se înmulţeau. Nu mai semănau între ele, fiecare având propia înfăţişare şi propiile sentimente. Creaturile ce se asemănau între ele se îndepărtau de celelalte, formând grupuri mixte. Tot mai multe fiinţe se regrupau, în cadrul acestor grupuri au învăţat despre dragoste.
În era întunericului sau născut peste două sute de rase, care trăiesc şi astăzi în întunericul pământului. Fiinţe cu diferite calităţi şi diferite înfăţişări. Aici s-au născut şi trolii, care ulterior s-au adpatat luminii.
Cartea VIII
Foamea.
Fiinţele pământeşti au cunoscut, primele, plăcerea de-a mânca. S-au hrănit cu particule din Univers ce aveau diferite gusturi, de aici s-a născut ideea de natură şi de mâncare. Rasele pământului au creat primele plante ce puteau să se dezvolte în întuneric. Au furat foc din iad pentru a le ţine de cald şi le-au vegheat zeci de ani, până când, a crescut primul copac. Dar acesta nu era bun la gust. Au încercat să dezvolte mai multe plante, dar nici una nu le-a oferit plăcerea gustului.
Atunci s-a născut animalul. La început creaturile l-au privit ca pe un seamăn de-al lor, pe urmă au aflat gustul cărnii şi plăcerea de-a mânca.
Cartea IX
Lumina
„ Aceasta este cea din urmă carte, scria Haos. De aici, Creatorul să vă aibă în pază. Nu vom scăpa de forţa întunericului, căci aşa a fost scris dinnainte de chaos. Lumina şi întunericul vor trebui să înveţe să convieţuiască”. Aşa îşi începea ce-a dea noua carte, zeul Haos. Haos a dispărut şi cartea a fost continuată de însuşi, Creatorul.
Scurt istoric.
Aceasta este prefata unei noi mitologii, cuvantul chaos este folosit din anumite motive. Zeul Haos, ia nastere intr-o lume care fusese deza nascuta, tocmai de aceea, aceasta noua mitologie incepe cu memoriile lui. El se credea zeul ce a creat lumea din intuneric, insa adevarul este cu totul altul iar asta va descoperi cititorul numai daca va citi cartea. Memoriile lui Haos sunt studiate de cei ce reusesc sa gaseasca fragmente din cartile sale si astfel afla cum s-a nascut lumea si cum a cazut in intuneric, cum a renascut si in cate mii de lumi a evoluat, apoi afla despre adevaratii zei si despre adevaratele legende. Aceasta mitologie va fi scrisa pentru romanul: Stapanul.
Acestea sunt doar rezumatele celor nouă cărţi. Cartea a şasea şi a şaptea au fost pierdute în infinitatea Universului. Celelalte le voi expune mai pe larg într-un viitor apropiat.