Pentru ca sunt conditionat de timp nu voi explica profund gandit un proces care are loc in Romania dar cateva lamuriri necesare la o prima abordare a chestiunii voi da.
Sa presupunem ca ati trait intr-un mediu izolat de oamenii de jos adica muncitorii, taranii, bulevardele si ulitele localitatilor Romaniei. Vorbiti si scrieti in limba romana cizelata indelung de romanii cei vechi si de cei noi, mai mult sau mai putin educati si instruiti. In cazul acesta explicatia mea trebuie sa inceapa cu definitii.
Maghiarizarea vocabularului romanesc inseamna modificarea sunetelor cuvintelor romanesti in armonie cu sonoritatea limbii maghiare. Exemplu: boland sau bolind (nu am pe tastatura literele romanesti) pentru cuvantul nebun.
Daca modificarea ar fi doar exterioara sonora efectul ar fi superficial. Dar noi nu schimbam intre noi semne, ci ceea ce este dincolo de
ele: constructele psihice de diverse specii. Daca am avea alt mijloc de transmitere mai precis, mai sigur, cu siguranta am abandona acest mijloc greoi care este cuvantul scris sau vorbit, cu multiple efecte pozitive.
Prin urmare maghiarizarea limbii romane duce la un efect psihic structural in sensul ca ajungem fara sa ne dam seama sa percepem lumea prin structuri psihice maghiare, sa inlantuim rationamente dupa automatisme unguresti. Acest proces se intampla pentru ca in formele incipiente de legare a semnului de continutul psihic se stabileste o regularitate care
automatizata ulterior nu poate fi controlata si actioneaza ca un generator de unitati semn-semnificat. Analiza atenta a fundalului afectiv al personalitatii influentate de limba maghiara descopera trairi si sentimente unguresti. Are loc o ruptura in procesul de geneza spirituala individuala astfel incat individul nu se mai regaseste si cu atat mai putin este constient de calea regasirii sufletului lui original.
Specificul tiganizarii limbii romane.
Tiganizarea vocabularului nu duce numai la sonorizare tiganeasca ca de exemplu in loc de pederast sa se zica bulangiu in loc de frumos sa se zica misto, in loc de neautentic sa se zica naspa, in loc de chip sa se zica muie sau muian etc, ci la modificari de intelesuri cum ar fi de exemplu „i-am dat-o”, „ti-am tras-o, jos sau sus”, „te-am facut”, care provin din limba romana dar care in grupurile tiganesti au intelesuri porno, sau „te-am facut la buzunare” care inseamna ca ti-m furat ceva din buzunare. Se transfera intelesuri si atitudini tiganesti in vocabular romanesc. Tiganizarea limbii are dublu efect degradant: strica
sonoritatea limbii romane cacofonizand-o si apoi transmite continuturi psihice cu continuturi preponderent de sorginte biologica stimuland instincte primare. Individul alunecat in aceasta zona psihica nu poate sa se mai salte singur pentru ca zona este naturala, si natura este mai veche si mai solid constituita decat spiritul roman. Si viata unui individ nu este suficienta pentru a reparcurge istoria spirituala a unei
colectivitati datind de cel putin doua milenii ramanand in cercul vicios al instinctelor si motivatiilor primitive.
Deci pericolul indus prin sonoritate, vocabular si gramatica este identic cu pericolul indus de un mijloc de comunicare care nu transfera aparente ci continuturi si structuri psihice care iarasi se materializeaza in comportamente amplificand ceea ce a fost semanat in suflet devenind
valori sociale care vor fi asimilate de generatiile in formare si asa mai departe.
De acord cu ce spuneti dv, dle Zob… dar parca, totusi, cateodata unele stari nu pot fi exprimate decat prin acele cuvinte tiganesti. Cand il intrebi pe cineva ce mai face, iar el iti raspunde: „Nasol..”, cred ca un substitut romanesc nu ar avea aceeasi relevanta… Cand un individ iti spune ca e „nasoala treaba”, ti-a spus totul. Cand zice despre o tipa ca e „misto”, iti lasa gura apa.
Spuneti de „pederast”…nu credeti ca suna prea pretentios si neromanesc? Pe cand „bulangiu”…te face sa pufnesti in ras si, culmea, homosexualul nu ti se mai pare un individ ciudat diagnosticat ca fiind „pederast”, ci capata o alura „de-a noastra”, balcanica.
Problema e ca articolul are niste note rasiste, iar mie asta mi se pare greu acceptabil. Pe de alta parte, o limba este un fenomen viu, care se tot schimba. Nu mai vorbim nici in amestecul de latina vulgara si daca de la inceputul primului mileniu, nu mai vorbim nici in limba cronicarilor, nici macar in cea interbelica.
Oricit ar reglementa gramaticienii, si cu atit mai mult „puristii”, limba se schimba ori ca ne place, ori ca nu. Daca am scoate din limba noastra toate slavismele, turcismele, maghiarismele, calcurile frantuzesti din veacul al XIX-lea etc, ce-ar mai ramine din ea? Un instrument inutilizabil. Asa ca si „tiganizarea” de azi va fi in cele din urma asimilata. Insa in spiritul limbii, pentru ca asa se petrec intotdeauna lucrurile! Oricit ar parea de ciudat, o limba isi dovedeste forta nu prin segregatie, ci tocmai prin forta de asimilare! Intrebati orice lingvist care nu e de la PRM si o sa vedeti ca asa stau lucrurile!
Stiati ca in limba engleza exista (cel putin) un cuvant de origine pur romana? Acesta este „nepotism”. E un cuvant destul de utilizat. Acum, intrebati-va si dv.: de ce-o fi fost adoptat acest cuvant taman din dulcele nostru grai? 🙂
Bogdan Petriceicu Hajdeu, scria în „Circulatia cuvintelor”: „Cuventele sînt ca banii, cu cât circula mai mult, cu atît valoarea lor creste”, dar, bineînteles el nu se referea la cuvinte vulgare.
Folosirea expresiilor vulgare în scris sau vorbit nu este ceva nou – au existat si vor exista, ca atare nu se poate stopa frecventa folosirii lor, dimpotriva, ce e urât se adopta imediat si nu numai în domeniul lingvisticii. Nu neglijati faptul ca, în special de când acest „val al libertatii” a patruns în lumea pe care o consideram cultivata si civilizata si nu în cele din urma „libertatea scrisului” – frecventa vulgaritatilor este fara limite, întâlnindu-le în toate domeniile de comunicare.
Ce pretentii sa mai avem la la „oamenii de rând”, când francezii, care se considera „summum-ul” civilizatiei si culturii europene, folosesc „merde” în emisiuni cu pretentii… Sa nu uitam ca substantivul neutru VULGUS de provenienta latina, înseamna GLOATA.
„Deci pericolul indus prin sonoritate, vocabular si gramatica este identic cu pericolul indus de un mijloc de comunicare care nu transfera aparente ci continuturi si structuri psihice care iarasi se materializeaza in comportamente amplificand ceea ce a fost semanat in suflet devenind
valori sociale care vor fi asimilate de generatiile in formare si asa mai departe.“ – ziceti dv.
sunt de acord ca articolul are o anumita tenta rasista cata vreme el se refera la doua (sau oricate nationalitati). ce mi se pare mie mai periculos e cu totul altceva.
de aceea am reprodus un fragment de la dv. pt ca mi se pare foarte relevant.
da, se ataca lb romana. cu ce? cu o bomba numita schimbare de accent.
si voi incerca astfel sa aduc o completare ideii dv, nu o contrazicere.
da, limba (oricare) se imbogateste mereu cu acele cuvinte care intra in uz.
si vrem nu vrem, ele vor fi asimilate.
mai repede sau mai incet cu cat acele cuvinte sunt folosite in vorbirea curenta sau in limba scrisa. cata vreme elevilor nostri li se pare ca sunt mai teribili folosind jargonul (chiar daca tiganeasca nu e o limba superioara celei romanesti), greu li se va imprima o vorbire curat romaneasca sau placerea de a o folosi cat mai curata.
dar ce ne facem atunci cand intelectualii schimba frumoasa noastra limba doinita? e vorba de schimbarea accentului unor silabe sau a unor cuvinte in propozitie, folosirea lor altfel decat e ordinea lor gramaticala, numai din dorinta de a se accentua altceva. ma refer la tipul de vorbire tip reclama, care se foloseste atat in buletinele de stiri, cat mai ales in anumite emisiuni sau spectacole, cand din dorinta de a se sublinia anumite cuvinte, se schimba prin accentuare incorecta sensul si valoarea unor cuvinte, sensul sau valoarea unor propozitii in fraze. va trebui probabil sa se schimbe in curand gramatica, topica limbii romane … si pe cine invinuim? patura „inculta“? nu! ci tocmai pe cei a caror datorie e sa vegheze la transmiterea unui mod corect de gandire, de vorbire, de actiune etc…
cred deci ca nu e rau daca se ia in consideratie o anume revenire la fluiditatea clasica a lb romane, la suavitatea ei, la rezonanta profunda a graiului nostru strabun, la „mult e dulce si frumoasa“ noastra limba romaneasca. si sa se diminueze astfel exodul acesta spre o lb artificiala, pe care-l impune rostirea tip reclama care predomina azi atat in radio, cat si in TV.
in rest sunt de acord cu dv. da, astfel „se transmit continuturi si structuri psihice“ care se amplifica in urmasi. si imi pare bine ca mi-ati dat ocazia sa „bufnesc“ cu of-ul meu de prea multa vreme nerostit.
toate cele bune