Domnul profesor Zeno Simon revine cu un alt scurt eseu – opinie personala- foarte interesant pentru rubrica „Cercetare, Stiinta si Tehnologie”.
Ce merge la softisti, de ce n-ar merge la chimisti?
Z. Simon
In Timisoara, firma SIEMENS are, din cate stiu, peste o suta de tineri angajati pentru scrierea programelor necesare diverselor tipuri de automate ce intra, mai nou, in componenta a te miri ce – de la automobile, la ceasuri. Romanii sunt softisti foarte buni (multi din hackerii de frunte ne sunt conationali!). Salarii mici pentru Germania dar mari pentru Romania. Cazul nu este nici pe departe singular dar tine de domeniul comercial, nu de cel al stiintelor fundamentale.
Occidentul civilizat este, in mod vadit, in situatia de a importa masiv creiere pentru diverse domenii ale stiintelor fundamentale (evident – nu numai chimie). Romania este una din multele tari furnizoare. Dar, daca pleaca practic toti specialistii tineri de calitate, cine va mai pregati creierele pentru export si, sa speram, si pentru un viitor uz intern? Exista, desigur, grupe care mai fac stiinta la nivel mondial, zone din invatamantul superior in care se face carte serioasa, dar acestea lupta din greu sa supravietuiasca.
Asa stand lucrurile, ar fi in interesul Occidentului, (ca sa nu vorbesc de cel al Romaniai) sa investeasca si in stiinta si invatamantul superior roman. Aceasta in orice caz daca se privesc lucrurile pe termen lung. Dar desigur, nu oricum. Bani bagati intr-un sac fara fund n-ar fi nici in interesul potentialului investitor, nici al Romaniei (doar in interesul unor romani).
Cel mai bun lucru, dupa parerea subsemnatului, ar fi infiintarea unor unitati de cercetare (reduse numeric) pe domenii de interes. Finantare suficienta pentru o utilare decenta cu echipamente de cercetare, de calcul, pentru acces la informatii, pentru plata a cel putin catorva salarii suficiente pentru tineri de mare valoare, care altfel ar emigra. Pe langa asemenea unitati de cercetare s-ar putea dezvolta si unitati de invatamant superior pe profil, poate chiar si de unitati de invatamant mediu. Din sistemul de invatamant din Occident ar trebui sa nu se preia grija exagerata pentru drepturile tinerilor si adolescentilor ci sa se asigure gradul potrivit de disciplina si coercitie. Cu perspectiva unor posibilitati de angajare pe locuri (fie si din afara tarii) unde cercetarea de calitate este posibila si platita in mod decent, ar fi destui amatori din care sa fie selectati cei mai buni, pe baza unui examen de admitere (n-are decat sa-i zica si interviu) serios. Evident, ar trebui angrenate si grupe de cercetare si invatamant superior din tara, cu rezultate bune in domeniul respectiv, daca asemenea grupe exista.
In ce domeniu ar trebui sa se infiinteze asemenea unitati – in primul rand cercetatorii romani de peste hotare, cu rezultate bune (factor de impact individual ridicat) si care au pastrat un interes pentru locurile de unde au plecat, ar trebui sa fie cei care sa se implice, care sa formeze un grup de initiativa. Desigur, trebuie consultate si forurile din tara care se ocupa de stiinta si invatamant (Academia Romana, Ministerul Educatiei si Cercetarii, etc.). Totusi, din cate cunosc situatia din Romania, cei care hotarasc ce institut sa se infiinteze, cine sa-l conduca, ce persoane din tara sa fie cooptate in conducere, angajate la un asemenea institut, trebuie sa fie acest grup de initiativa si potentialul investitor; acestia vor trebui sa fie liberi sa hotarasca pe cine sa angajeze si pe cine nu, criteriul de baza fiind factorul de impact individual si/sau un interviu. Unor asemenea institute trebuie sa li se asigure independenta organizatorica si financiara in raport cu forurile din tara implicate in managementul stiintei si invatamantului. De asemenea, si recunoasterea in tara a diplomelor. Legislatia prezenta din Romania nu cred ca ar fi favorabila unor asemenea initiative. Aceasta legislatie va trebui substantial modificata, ceea ce s-ar putea cupla cu modificarile de legislatie ce vor trebui adoptate in urma aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.
Chiar numai infiintarea a unu-doua centre de acest fel cred ca ar avea un efect foarte bun asupra lucrurilor de aici.
”
Domnule profesor, aveti dreptate in articol. Asa au evoluat lucrurile in Polonia, insa dupa integrarea de la 1 mai anul trecut. Un profesor polonez, intr-o conferinta tinuta la Bucuresti prin Insitutul Cultural al Poloniei, a distins printre cistigatorii integrarii, alaturi de fermieri si tineri in geneal, tocmai pe cercetatorii stiintifici. Poate mai trebuie sa avem rabdare pina la integrare – daca se mai produce dupa referendumurile astea care nu trec!, pentru a asista la astfel de investitii in cercetarea stiintifica care, cum spuneam, in Polonia deja au loc.