Am vãrsat vise în pridvor
si culoare pe cer…
Îmbãtrânit
si îndepãrtat de realitate,
Dumnezeu îmi sopteste la ureche
un nou verset
abia plãsmuit.
Iar eu,
înger cu aripi arse,
numãr la nesfârsit
harpele acordate
de heruvimi.
La noapte…
Am vãrsat vise în pridvor
si culoare pe cer…
Îmbãtrânit
si îndepãrtat de realitate,
Dumnezeu îmi sopteste la ureche
un nou verset
abia plãsmuit.
Iar eu,
înger cu aripi arse,
numãr la nesfârsit
harpele acordate
de heruvimi.
La noapte…
Acest articol a fost publicat duminică, 29 mai 2005 la rubrica Poeme, Eseuri, Proza.
Puteti urmari ecourile la acesta folosind fluxul RSS 2.0.
Meciul. Nu sunt microbistă. Mă uit însă la ştiri; uneori, îmi „fuge”gîndul, uit să acţionez telecomanda şi apuc să zăresc...