Istoria si evolutia cafelei este foarte variata si interesanta, implicand o doza de sansa, intrigi politice si uneori, multi bani la mijloc.
O legenda spune ca efectul cafelei asupra comportamentului a fost observat de un crescator de oi din Caffa Ethiopia numit Kaldi. El a observat ca oile au devenit hiperactive dupa ce au mancat boabele de cafea; incercand si el sa guste din fructul ciudat, a observat ca este la fel de agitat ca si animalele sale. Legenda mai spune ca prin zona a trecut un calugar si a numit fructul „fructul diavolului”, desi mai tarziu tot calugarii au observat ca acest fruct nu ii lasa sa doarma cand aveau de spus rugaciuni.
O alta legenda explica denumirea cafelei sau termenul de „mocha”. Un arab a fost exilat in desert sa moara de foame, impreuna cu prietenii sai. In disperarea care l-a cuprins, arabul fierbe si mananca fructul unei plante necunoscute. Faptul ca a supravietuit a fost considerat un semn divin de catre locuitorii orasului Mocha, iar planta a fost numita „mocha” in cinstea evenimentului.
Original, planta crestea in Ethiopia, dar dupa ce a ajuns in Arabia, a fost monopolizata aici. Modul in care era ea folosita ar avea putina relevanta astazi. Tribul Galla din Ethiopia nu o foloseau ca bautura, ci se hraneau cu ea in timpul expeditiilor. Turcii au fost primii care au adoptat-o ca bautura, in combinatie cu condimente diferite.
In afara Arabiei, cafeaua a ajuns mult mai tarziu, deoarece arabii au pastrat-o ca pe un secret delicat cu mare strictete. Scoaterea ei in afara tarii era interzisa de guvern, asa ca iesirea cafelei a fost oarecum ilegala. Un arab pe nume Baba Budan a ascuns niste boabe si le-a dus in muntii de langa Mysore, India, construindu-si o ferma acolo.
In 1453 cafeaua a fost adusa la Constantinopol de catre turci, 4 ani mai tarziu deschizandu-se primul magazin specializat in cafea; „Kiva Han”. De asemenea, legea turca permitea femeilor sa divorteze de sotii lor daca acestia nu le aduceau portia zilnica de cafea.
In 1600 cafeaua a fost introdusa in vest de catre comerciantii italieni, dar unii crestini au crezut mult timp ca aceasta bautura este bautura diavolului. In timpul lui Vincent III, acesta a hotarat sa o guste inainte sa o blameze; i-a placut atat de mult incat a binecuvantat-o, spunand: „cafeaua e atat de delicioasa incat ar fi pacat sa se bucure de ea doar necredinciosii.”
50 de ani mai tarziu se deschide prima cafenea in Anglia. Cafenelele au inceput sa se inmulteasca si au devenit atat de populare incat se numeau „universitati de un penny”- un penny fiind pretul unei cesti de cafea.
Cafeaua a ajuns astazi peste tot in lume si este agreata de o mare parte a oamenilor.
===============================================
Cafea demonica
Acest sortiment de cafea este foarte tare, dar dupa cum zice un proverb din Australia, tara de bastina a retetei, „nu exista cafea prea tare, ci numai oameni mult prea slabi”.
Ingrediente pentru o cana:
4 lingurite de cafea instant
2 lingurite de vanilie
1 lingurita de ciocolata calda
1 lingurite inghetata de ciocolata
1/3 cana lapte
Puneti praful de ciocolata calda, de vanilie si cafeaua instant intr-un pahar mare, inalt. Adaugati apa fiarta, numai atat cat sa acopere ingredientele si amestecati pana obtineti o pasta. Combinati amestecul cu laptele si puneti o lingurita de inghetata, apoi serviti-o calduta.
(Surse: „Istoria cafelei”-colectiv)