caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Ei vor face o diferenta



 

Liviu Antonesei

de (9-5-2005)

S-a nascut la 25 aprilie 1953, in Vladeni (Iasi), Romania. Director literar-artistic al revistei “Timpul” din 1993, apoi director din 1998; din 2000 fondator si presedinte al Fundatiei Culturale “Timpul”, institutia editoare a revistei in acest moment. A scris si publicat circa 2000 de articole, eseuri, cronici; tradus in antologii de poezie in reviste din Ungaria, SUA, Grecia, Italia, Germania, Rusia, Franta etc. Dintre volumele publicate: “Semnele timpului”, Junimea, Iasi, 1988 (volum de debut, eseuri); “Pharmakon”, Cartea Romaneasca, Bucuresti 1989 (poezii); “Cautarea cautarii”, Junimea, Iasi, 1990 (poezii); “Jurnal din anii ciumei”, 1987 – 1989; “Incercari de sociologie spontana”, Polirom, Iasi (1995) (eseuri), 1990, “Vremea in schimbare”, Moldova, Iasi, 1995 (interviuri); “O prostie a lui Platon. Intelectualii si politica”, Polirom, Iasi, 1997 (eseuri), “Aparitia Eonei si celelalte poeme de dragoste culese din Arborele Gnozei”, Axa, Botosani, 1999 (poezii); “Despre dragoste. Anatomia unui sentiment”, Ars Longa, Iasi, 2000 (eseu).

Ce ma determina sa cred ca Liviu Antonesei face deja o diferenta?

Raspunsul mi-a fost oferit chiar de interlocutorul meu:

Probabil, cele vreo 15 carti care s-au epuizat repede arata ca n-au fost scrise de dragul de a fi scrise, ci au interesat si pe altii;

Sau faptul ca un numar de autori, care au trecut prin miinile mele la revistele Opinia studenteasca, Convorbiri literare, Timpul, de la Nichita Danilov si Dorin Spineanu – la Radu Pavel Gheo, Florin Lazarescu, Lucian Dan Teodorovici, Nicolae Coande si multi altii, au ajuns niste nume cunoscute azi;

Poate faptul ca dintre miile de studenti carora le-am predat din 1990 incoace, mai mult de 50 au ajuns si ei universitari – aici ori aiurea – ambasadori, ministri;

Poate faptul ca, intre 1993 si 1998, am facut din filiala PAC de la Iasi cea mai puternica filiala a oricarui partid din tara, cistigind la localele din 1996 primaria, presedintia CJ, majoritatea confortabila in CL si CJ.
Nu, nu stiu exact. Toate acestea pot fi motive…

L-am intrebat pe Liviu Antonesei ce calitati considera ca i-au permis sa enumere toate aceste realizari.

Inteligenta si, mai ales, mobilitatea intelectuala; loialitatea, spontaneitatea, deschiderea afectiva, a fost raspunsul sau.

Cum este Liviu Antonesei perceput de semenii sai? Emanand o energie pozitiva debordanta, cu un pronuntat simt al umorului, fin estetician si psiholog (n.r)

Semnificative si relevante pentru sine insusi s-au dovedit a fi pentru L.A. gesturile de disidenta din perioada 1983-1989.

Ar fi vorba de 18 mai 1983 – prima ancheta a Securitatii, impreuna cu inca vreo douazeci de tineri scriitori; toate tracasarile ulterioare, pina la 10 octombrie 1989, apelul impotriva realegerii lui Ceausescu, initiat de Dan Petrescu si semnat de vreo 15 persoane, de la Doina Cornea la mine…

Are Liviu Antonesei un model?

Mai degraba a avut la un moment dat, insa… Soljenitin, pina la imprumutarea modelului de barba! Pentru ca a avut, in acelasi timp, curaj si forta creativa. Din pacate, cel mai recent Soljenitin nu mai seamana cu cel care mi-a fost model, ne spune L.A.

Ce apreciaza Liviu Antonesei?

Proza rusa din toate vremurile, cea engleza clasica, cea americana moderna. Dar si autori precum Kierkeegard, Pascal, Rene Char, Henry Miller.

Liviu Antonesei are, ca orice om, si defecte:

Imprastierea in prea multe directii de teama plictiselii; adesea, naivitatea in ce priveste evaluarea oamenilor avind intentia sa duc prezumptia de nevinovatie pina la absurd; terminarea sarcinilor in ultima clipa – chiar si dupa, citeodata – sub presiune, birocratia…

Ce lucruri isi reproseaza?

Nu neaparat imi reprosez, dar ar fi bine sa fiu mai organizat, ca m-ar mai elibera uneori de stress! Exploziile scurte dar intense – sigur ca ele mai elibereaza tensiunile, dar uneori ii sperie pe cei care asista, mai ales ca par sa vina pe neasteptate.

Ce si cum ar (re)face in Romania daca i s-ar oferi posibilitatea?

Daca ar fi posibil – dar din pacate nu este! -, as schimba trecutul, partea proasta a traditiei, nu doar trecutul comunist, pentru ca ne marcheaza, adesea fatal, prezentul si ne blocheaza viitorul.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Liviu Antonesei: (9-5-2005 la 00:00)

    Se intilneste munte cu munte, dar om cu om! Ma induioseaza putin aceasta amintire indepartata. Si ce-a mai facut intre timp debutantul meu de cind eram mult mai tinar?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Nea Marin: (9-5-2005 la 00:00)

    Ie-te, ce surpriza! Pai inseamna ca domnul Antonesei poa’ sa mai adauge un scalp la brau: dansul m-a debutat in jurnalistica prin 1990 (1991?), cu un articol la minunata revista Opinia Studenteasca.

    Spre bucuria parintilor mei, care-au putut arata la tot blocu’ acel articolas: baiatu’ lor devenise (si el) scriitor.

    Mama, da’ tare faina mai era Opinia pe vremea aia.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Nea Marin: (9-5-2005 la 00:00)

    Eu mi-s jenos shi nu poci scrie-n mod public ce-am mai facut. Daca doriti a afla, ma gasiti la adresa (aia veche sufla greu):

    mariandeaconescu@email.com

    Toate cele bune,

    Nea Marin

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
3.83.192.109