Va propun o tema de meditatie printr-o intrebare cu sanse bune sa starneasca ecouri: exista tari sau regiuni mai favorizate decat altele pentru a beneficia de conditiile dezvoltarii economice moderne?
Mie mi se pare ca da. Este usor de apreciat, pe baza celor vazute cu ochii proprii dar si citite din autori mult mai competenti, ca una dintre trasaturile definitorii ale economiei moderne este aceea ca este din ce in ce mai influentata de componentele de cunoastere adaugate si deci implicit de sisteme complexe de regasire si procesare a informatiei.
In aceste sisteme totusi, desi calculatorul nu poate face totul, programele puse in functiune de catre cei care doresc sa optimizeze procesele de productie, dicteaza oarecum ritmul, dar mai ales secventa operatiilor de indeplinit. Asa se face ca locurile de munca cu un grad ridicat de repetitivitate sunt mai cautate de investitori in tarile cu culturi ritualiste relativ rigide, imprimate in psihismul colectiv inca din copilarie. Suntem deja martorii unei repetari, la alta scara, a miracolelor industrialiste german si japonez, in cazurile Indiei si Chinei.
Industria serviciilor, avand ca element central nu atat cunoasterea cat comunicarea, este extrem de dependenta de limba vorbita. Din acest punct de vedere, nu este de mirare ca tari ca Romania, vorbitoare a unei limbi fara circulatie internationala recunoscuta si neavand acel gen de traditii ritualiste care sa genereze sute de mii, chiar milioane de muncitori disciplinati, va fi lasata de investitiile straine sa se descurce pe cont propriu si nu se va incerca decat sa i se vanda – nu sa se si cumpere de la ea. Exceptie: brain-drain-ul care va fi mereu de actualitate, caci creativitatea este totusi un brand in buna masura SI romanesc (tot se cauta asa ceva mai deunazi).
Va reusi Romania sa-si foloseasca varfurile creative pentru a se dezvolta economic ? E singura ei sansa. Dar asta e deja o alta tema de meditatie…
Ce s-a intamplat cu ecoul trimis de mine? E scazuta speranta de viata a unui rand scris la rubrica asta. Pacat. Chiar ma gandeam sa va raspund la tema pricipala, cea despre crestere economica.
——-
Domnule Motoru,
Initial am publicat ecoul dv., cu o explicatie legata de faptul ca articolul la care va referati a aparut dintr-o eroare pentru care ceream scuze. Apoi am realizat ca un ecou la ceva care nu mai exista putea starni si mai multe nedumeriri. Astfel, cu parere de rau, a trebuit sa renuntam si la ecoul dv. Trebuie sa ne cerem inca o data scuze pentru asta. Insa va spun si care e opinia mea „la sfarsitul zilei” – haideti sa nu ne legam cu prea mult entuziasm de o eroare… si sa dam drumul la un dialog constructiv, in care prin exemplu personal sa-i incurajam si pe altii sa contribuie. Stiu, suna a limbaj de lemn… din nefericire e singurul mod obiectiv in care pot exprima ceea ce gandesc in acest moment. Ma credeti sau nu… asta este…