Cand m-am abonat la firma de televiziune prin cablu care ofera si acces la internet, mi-am amintit vechea gluma despre sistemul electoral romanesc. Dupa ce Dumnezeu a facut-o pe Eva, i-a spus lui Adam: Acuma, mai Adame, alege-ti o nevasta!
Firmele de cablu si-au impartit orasul pe zone asupra carora detin monopolul, fapt cunoscut de Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii. (Acum cativa ani, la Sinaia, a avut loc o intalnire de taina, cu acest nobil scop geografic.)
De catva timp, furnizorii mei au adaugat si serviciul de telefonie fixa. Am divortat rapid si cu mare placere de Romtelecom, care profitase din plin de suprematie marind tarifele de zece ori in 4 ani si mi-am declarat credinta totala in firma de cablu, cu speranta ca va aprecia amoarea mea.
Soare, un pom inflorit… Deschid calculatorul. Fluturasul mesenist bate din aripioare; cred ca ar vrea sa zboare pe florile alb-rozalii. Se zbate, se zbate…
Cannot find server! Hoopa!
Telefonez la firma sa ma descurce. La tehnica, priceperea mea e foarte mare, dar lipseste cu desavarsire. O voce suava: Bine ati venit! Apelul dumneavoastra este foarte important pentru noi. (Cred si eu! Doar va platesc de atata vreme!) Va rugam sa asteptati putin pana ce veti fi preluat de un operator. Cum sa nu, cu placere! Ca sa nu ma plictisesc, imi picura in urechi un acord muzical: Do-mi-sol-do-do-sol-mi-do… Trec vreo trei minute. Aceeasi voce: Ne cerem scuze, dar toti operatorii nostri sunt ocupati in acest moment. Va rugam sa asteptati! Do-mi-sol-do… Mai trec niste minute. Raspunde un operator. Eu: Va rog sa ma ajutati, asa si asa… El: Ce aipi aveti? Eu nu stiu sa am vreun aipi, ce-o mai fi si asta? Ati butat, ati resetat nu stiu ce? N-am! Stiu doar ca am plesnit-o pe Mitza ca strica fotoliul cu ghearele. S-o fi… resetat?
Omul, binevoitor, o ia mai simplu: Intrerupeti putin alimentarea modemului si apoi bagati firul la loc. Modemul!? Cum arata? E o cutie neagra cu niste luminite. Spune asa, domnule! Cum sa nu stiu! E chiar aici, in stanga mea! Cum… sa intrerup alimentarea? Scoateti firul care merge la priza! Din modem pleaca 4 fire. Le iau pe rand. Gata! Am si gasit! Il trag. Luminitele dispar. Dispare si convorbirea; telefonul ramane fara ton. Internetul nu merge.
Dupa un timp, telefonul functioneaza. Sun iar la firma. Bine ati venit! Apelul dumneavoastra este foarte important pentru noi, etc. Do-mi-sol-do… Trece un sfert de ora. Timpul psihologic e adevaratul timp al vietii. Raspunde alt operator. Trebuie sa explic de la inceput. Ii spun si ce progrese tehnice am facut, cum am intrerupt alimentarea modemului, cum am pus firul la loc, cum internetul tot nu merge, in plus, dispare si tonul telefonului. Zice: Luati dumneavoastra o scobitoare sau un chibrit si apasati un pic intr-o gaurica de linga firul de alimentare, apoi iar scoateti firul pentru zece secunde. Cum sa nu, imediat! Cine zice despre mine ca nu ma pricep? Gasesc locul, aplic remediul, se intrerupe telefonul, internetu’nu merge.
Apelul dumneavoastra este foarte important, etc. Important? Cred si eu ca e important, dar numai pentru mine, nu pentru altcineva. Plus ca timpii de asteptare se contorizeaza undeva pe banii mei! Do-mi-sol-do… Trece o jumatate de ora, trece o ora, trec trei zile. Dar ce inseamna trei zile, daca le raportam la timpul scurs de la facerea lumii? Marti au inceput problemele, marti, dar vineri de dimineata internetul zbarnaie, nu alta!
Pom inflorit, fluturasul bate din aripioare…
De ce m-oi fi suparat cand viata e asa de frumoasa? De ce le-am spus ca o sa arunc pe fereastra calculatorul, monitorul, toate firele care-mi umplu casa, plus dragalasul modem? Nici nu a fost vreo mare defectiune. Mi-au explicat. Se blocase alimentarea nemersului ghival de la ortomicazul ferbutal, impiedicand lovartina duala sa vazineze norcasii fruniti. Iar aipi nu avea, ca au schimbat ceva in politica firmei. O nimica toata!
Vineri dupa-amiaza. Cannot find server! Apelul dumneavoastra este foarte important etc.
Asa da, doamna Corbea. Exact pe obiect ati cazut. Cand v-am citit textul m-am trezit acasa in tara noastra. Ca sa fiu precis m-m simtit in poporul nostru. Aceeasi tehnologie a mancarii timpului, banilor si energiei ascunsa sub masca politetei copiate grabit dupa model occidental, aceeasi nerusinata ascundere dupa vocabular tehnic, ca o batjocura monumentala fata de fiinta neputiinciasa a individului strivit de toate dejectiile sociale ale lumii. Iata de ce imaginea culturii si civilizatiei occidentale este odioasa si scarboasa romanului cinstit. Psihologic eu nu am mai putut rezista la aceasta mascarada proocidentala si am vrut sa fug undeva intr-un sat la padure sa nu-i mai aud si sa nu-i mai vad pentru ca imi murdaresc existenta esentiala.