Pasarea aceea care lacrima
Zambete intre noi
Cu inflorescente de soare-nviat
De sub fiecare pleoapa leganata
De zborul meu catre zborul tau,
A murit odata vanata
De setea trupului din tine,
Lasandu-mi mie puii ei
Din puful inaltarii lor
Sa caut zborul lor cu pene.
Din ochii tai si dintr-ai mei
Si-a facut cuib pasarea aceea,
Cu geana mea si cu a ta
A impletit nuielele sufletelor noastre,
Ca dintr-o singura natura
Ca de la un singur trup al primaverii.
Tu ti-ai strans ochii de pe sanii mei
Si genele-ti le-ai sarutat cu alte gene,
Iar cuibul impletit de noi
Din zborul meu spre zborul tau,
Nu poate pasarea sa cheme;
Cea care lacrima cu soare
Prin stoluri, zambet de la tine…..
N-am sa mai chem azi zborul tau
Ca sa ma prinda-n a lui brate,
N-am sa mai chem azi zborul tau
Sa-aduca ochii tai la mine!