Doar EL mã va aduce înspre tine…
Doamne, unde e cheia lacãtelor
ce mã supun în fiecare noapte,
în fiecare zi dorind afectiunea umanã?
Dezleaga-mã de patosul carnal!
Se stie cã dragostea vine de la Dumnezeu;
atunci de ce mi-o dai în farâmituri
si alea mult prea uscate,
si alea doar în vise… O, Doamne!
„Corpul este templul sulfetului”
se aud înteleptii spunând
cu povete pentru mine, cea verde,
cea naivã în cãutarea fericirii totale…
Rugãcini, rugãciuni,
dar stomacul tot mâncare asteaptã,
iar însetarea tot apa o potoleste…
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Crema cremelor îsi duce
rãzboiul ei intelectual,
rãzboiul ei poetic,
rãzboiul ei politic…
Manipularea cuvintelor sofisticate
delectezã des si se mai joacã si cu sentimente pure.
Mi se spune sã aleg tabere, sã nu fiu peste tot,
sã mã pregãtesc de dueluri poetice.
Ah, asta nu! Eu nu impung!
Eu sunt o pacifistã!
Mi se spune sã învãt cum sã mã vând pe piatã.
Eu nu mã vând! Doar vã invit la petrecerea mea…
la poezia mea…
Nu fac parte din nici o armatã,
sunt doar un dans ce vrea sa devinã
Pasãrea Mãiastra—Pasãrea Pãcii
Nu voi lupta!
Eu voi picta, voi cânta, voi dansa!
Podurile sperantei mi-au fost arse de multi…
Din nou clãdesc, din nou dansez
la baza lor si în curând voi dansa pe
PODUL INDESTRUCTIBIL!
Intentia mea nu e limitatã
în a înãlta cu o zestre a limbajului poetic elevat.
Trilul meu vrea sa aduca doar mesaje din luminã!
Nu voi rupe portile cu toporul!
Mireasma adevãrului se va furisa
prin crãpãturi, pe sub usi,
oricât de baricadate ar fi,
prin gãurile cheilor,
si pe sub porti de metal.
Puterea cuvântului tot îsi va gãsi poteca
înspre cele mai întunecate colturi din inimi fragmentate,
hoinarilor – cei iubitori de flori,
politicienilor orbiti de iubirea puterii supreme,
fariseilor, ce se mai scapa si ei in delectarea poeziei-
-mãcar o data în viata lor!
Prieteni dragi, fierbem în aceeasi oalã
din acelasi Univers!
Treziti-vã la aroma ceaiurilor de ierburi tãmãduitoare-
-unele chiar buruieni…
Cuvintele simple au o potecã mult mai scurtã, mai dreaptã
de la o litera la alta
si toti le înteleg.
Incontestabil iubirea aduce rãspunsuri
mult mai clare, mult mai eficace
decat ironia si aroganta.
Rãzboiul nu este o solutie!
Pacea e rãspunsul!
În fiece zi creem o lume nouã
prin iertare, compasiune, iubire si dreptate!
Copyright, Adela-Adriana Moscu, 16 Martie, 2005, USA)
ECOUL meu? Aprecierea sensibilitatii autoarei, profunzimea, întelepciunea si nu în cele din urma caracterul REAL al rândurilor asternute pentru toti cei care înca nu au parasit literatura în favoarea tehnicii.
Parerea mea este ca a trai armonios reprezinta o chestiune de tact si de sensibilitate, de ratiune, echilibru si permanenta remodelare, o aristocratie a moralitatii si educatiei.
Continua si scrie Adela-Adriana, deoarece
„Les livres sont des amis froids mais surs”.