S-a stins din viata pe data de 5 aprilie 2005 Saul Bellow, romancier, eseist, ginditor politic si moral care a influentat decisiv spiritualitatea americana si globala. Laureat al Premiului Nobel pentru literatura, Bellow a fost creatorul unei lumi a fictiunii deopotriva moderna si clasica, reluind in romanele si povestirile sale marea traditie a literaturii europene, problema crizei culturii si a destinului individului intr-o civilizatie mecanizata si atomizata.
Romanele sale, intre care „Humboldt’s Gift”, „Herzog”, „Mr. Sammler’s Planet”, „The Dean’s December” si mai recent „Ravelstein” au explorat cu temeritate tensiunile sufletului modern, tragismul dar si speranta conditiei umane intr-o lume din care pare sa fi disparut dimesniunea sacrului. Intr-adevar, cum observa recent prozatorul britanic Ian McEwan, Bellow nu s-a ferit sa foloseasca acest cuvint, suflet, si sa-i lumineze dimensiunile de atitea ori uitate ori ocultate. Personajul Humboldt a fost inspirat de viata scriitorului Delmore Schwartz, autorul, intre altele, al povestirii „In Dreams Begin Responsibilities”.
L-am cunoscut pe Saul Bellow la o conferinta organizata de „Partisan Review” la universitatea Rutgers la inceputul anilor 90. Tema era „Intelectualii si schimbarile politice din Europa de Est”. Erau prezente figuri marcante ale culturii americane si europene: Czeslaw Milosz, Ralph Ellison, Adam Zagajewski, Norman Manea, Doris Lessing, Adam Michnik, Slavenka Drakulic, Mircea Mihaies, Susan Sontag, Jacob Weissberg, William Phillips, Vasili Aksionov, Iosif Brodsky. Bellow a vorbit cu empatie despre rolul disidentilor, al intelectualilor critici din regimurile totalitare in apararea valorilor demnitatii si responsabilitatii. Si-a exprimat admiratia pentru ginditorul si artistul Vaclav Havel, intrebindu-se cum pot fi pastrate aceste valori in lumea de dupa sfirsitul comunismului.
„The Dean’s December” (carte a carei traducere romaneasca este re-editata luna aceasta la editura Polirom) a surprins cu empatie si acuitate sufocanta atmosfera a Romaniei sub Ceausescu. S-a vorbit mult despre referintele foarte critice la adresa unui intelectual roman din romanul „Ravelstein”. Nu pot intra in detalii aici asupra relatiilor dintre Bellow si Mircea Eliade (presupusul prototip al personajului Radu Grielescu). In prefata excelentei biografii a lui Mircea Eliade de Florin Turcanu, aparuta in 2003 la Paris, filosoful politic francez Jacques Julliard sugereaza ca romanul lui Bellow ar oferi chei pentru intelegerea itinerariului politic si spiritual al autorului lui „Maytreyi”. Ceea ce merita mentionat, oricum, este ca Bellow a avut, la un moment dat, relatii cordiale cu Eliade si a fost unul dintre cei care au citit din opera acestuia la ceremonia funerara de la Chicago.
Bellow s-a opus fara teama nihilismului cultural si politic. L-a sustinut, printr-o celebra prefata, pe Allan Bloom, discipolul lui Leo Strauss, cind acesta a publicat atit de controversata sa carte „The Closing of the American Mind”.
Daca ar fi sa aleg o fraza din Bellow care sa insumeze extraordinara sa experienta intelectuala, cred ca cea mai potrivita ar fi: „Fictiunea este o forma superioara a autobiografiei”.
Un amanunt mai putin cunoscut: vaduva lui Below, Alexandra, e de origina romana (fosta Bagdasar, fosta Ionescu-Tulcea), o matematiciana de valoare care-a emigrat la sfarsitul anilor ’50 si care-a facut o frumoasa cariera la Chicago.