Astăzi, 4 aprilie, Parlamentul Republicii Moldova alege Preşedintele ţării, pentru care trebuie să voteze 61 dintre cei 101 deputaţi ai Legislativului. Liderul Partidului Comuniştilor, Vladimir Voronin, va avea un nou mandat de 4 ani, fiind susţinut de majoritate. Pentru el vor vota 56 de deputaţi din fracţiunea comunistă şi 8 deputaţi din fracţiunea Partidului Democrat (PD), condus de Dumitru Diacov, care imediat după alegerile parlamentare s-a detaşat de Blocul Electoral Moldova Democrată, oferind un exemplu de iudaism contemporan. Astfel, Voronin va fi votat de 64 de parlamentari, satisfăcând cu brio condiţia Constituţiei pentru alegerea şefului statului, care prevede alegerea prin votul a 61 de deputaţi.
Anterior grupurile parlamentare ale Blocului Moldova Democrată (BMD), prezentă în Parlament cu 26 de deputaţi, şi Partidului Popular Creştin Democrat (PPCD), cu 11 deputaţi, au anunţat că nu vor participa la scrutinul prezidenţial. Blocul a explicat decizia prin neacceptarea votării unui preşedinte care este concominent lider de partid, iar PPCD nu este interesat să participe la votare din cauză cu nu are posibilitatea de a propune propriul candidat.
Reieşind din evoluţiile din ultimul timp, nimeni nu mai pune mâna în foc că evenimentele se vor derula exact aşa cum declară liderii acestor formaţiuni, fiindcă mai sunt proaspete în memorie declaraţiile de până şi după alegeri ale lui Dumitru Diacov şi chiar semnătura acestuia pe un document inedit prin care proaspeţii deputaţi ai BMD jurau că nu vor vota un preşedinte comunist. Atunci BMD a decis să nu intre în cabinele de vot pentru a feri unii legislatori de tentaţia să pună cruciuliţă în dreptul numelui lui Voronin. Evenimentele s-au derulat, însă, chiar după scenariul scris în birourile puterii şi tradus în viaţă de Diacov, care a adus BMD-ului minus mii de voturi datorită tristei amintiri a poporului privind activitatea lui în calitate de Preşedinte al Paramentului.
După spectaculoasa ieşire din componenţa BMD, Dumitru Diacov a făcut mai multe declaraţii privind relaţiile cu partenerii de bloc, finanţarea acestuia din exterior şi imposibilitatea de a merge în continuare împreună. În acest fel fracţiunea lui Diacov a devenit decisivă în alegerile preşedintelui. Liderul PD a anunţat că grupul său parlamentar va participa la vot, dar nu a precizat cum vor vota deputaţii.
Pe lângă Vladimir Voronin, la funcţia de Preşedinte al R. Moldova mai candidează şi Gheorghe Duca, Preşedintele Academiei de Ştiinte a Republicii Moldova, fost ministru în guvernul Partidului Comuniştilor între 2001 şi 2004.
Candidatura acestuia a fost propusă tot de grupul parlamentar comunist, după ce BMD a declarat că nu va înainta candidatul său la funcţia de preşedinte. Legea cere existenţa a cel puţin 2 candidaţi pentru validarea scrutinului, astfel că fracţiunea comunistă s-a simţit obligată să înainteze încă un candidat, care, se ştie, nu va acumula nici acele 15 voturi necesare pentru înaintarea lui la această funcţie.
În cazul în care, nici Voronin, nici Duca nu vor obţine majoritatea necesară de 61 de voturi, la 07 aprilie se va organiza un nou scrutin. Dacă nici atunci nu se reuşeşte alegerea Preşedintelui, alegerile se repetă, iar dacă nici a treia oară nu este ales un candidat, atunci Parlamentul se dizolvă şi în termen de trei luni este convocat un nou scrutin parlamentar. Dumitru Diacov şi fracţiunea lui, care au intrat în Parlament doar datorită autorităţii pe care o are liderul BD, Serafim Urecheanu, nu pot accepta acest lucru, astfel că vor semna pentru Voronin chiar dacă acesta nu-i oferă acei 30 de arginţi…
Galina Lungu