… În diferite limbi: Pasqua (italiana), Pascua (spaniola), Pàscoa (portugheza), Pasen (neerlandeza), Ostern (germana), Easter (engleza), Pèsah (ebraica), Pascha (greceste)
… La origini Pastele este cuvânt ebraic – Pèsah; în greceste, cuvântul ebraic a fost transcris în Pascha.
… Biserica Romano-Catolica fixeaza ziua Pastilor conform calendarului gregorian, iar Biserica Ortodoxa dupa calendarul Iulian, care a fost introdus de împaratul Iulius Caesar în anul 45 î.Ch., fiind împartit în 12 luni cu durata fixa. În anul 1582, Papa Grigore al XIII-lea, a reformat calendarul Iulian, deja nefunctional, corelând decalajele timpului calendaristic cu datele astronomice reale si fixând durata lunilor în ceea ce se numeste si azi calendarul Gregorian. Biserica Ortodoxa Romana pastreaza sarbatorile la date fixe, începând cu anul 1923, dupa calendarul Iulian neîndreptat, pentru a mentine unitatea panortodoxa, luând în considerare faptul ca Patriarhia Ortodoxa a Ierusalimului, Muntele Athos, Biserica Rusa si Biserica Sârba îsi conserva datele sarbatorilor dupa acelasi calendar Iulian. Se pare ca românii sunt singurul popor crestin din lume care sarbatoresc Nasterea Domnului (Craciunul) dupa noul calendar si învierea lui Christos (Pastele) dupa vechiul calendar.
… Pastele oriental si occidental: la crestini se disting doua date: Biserica romana si Biserica ortodoxa au fixat fiecare separat data pentru Paste. Pentru occidentali (catolici si protestanti) Pastele are loc în prima Duminica dupa „luna plina” care semnifica prima zi de primavara. Dar primavara începe oficial la 21 Martie, data pe care biserica o prezinta ca referinta. În realitate, primavara începe în ziua echinoctiului (în 2004 a fost pe 20 Martie, în 2005 pe 21 Martie).
… În acest an 2005, Pastele catolic a fost în ziua de 27 Martie, Pastele evreiesc pe 24 Aprilie, Pastele ortodox pe 1 Mai. Saptamâna dinaintea Pastelui la ortodocsi este precedata de 40 de zile de post spiritual si trupesc, încheiat cu Duminica Floriilor, intrarea lui Iisus în Ierusalim, urmând Saptamâna Mare a Patimilor lui Iisus Christos, fiecare zi din saptamâna având o semnificatie specifica: Marti – Predica de pe Muntele Maslinilor, prevestind distrugerea Templului din Ierusalim; Miercuri – ungerea cu mirul din Betania; Joia Mare, scoaterea Crucii si a Epitafului – Cina cea de Taina si vânzarea lui Iisus de catre Iuda Iscarioteanul, Iisus pregatindu-se de moarte, oferind ucenicilor la Cina cea de Taina, trupul si sîngele sau, pâinea si vinul Mântuirii; se face priveghi, se citesc cele 12 Evanghelii; Vinerea Mare, sau Vinerea Neagra – drumul spre Golgota si Rastignirea între doi tâlhari; se citeste Prohodul, se trece pe sub Epitaf, ocolindu-se Biserica, asezarea în mormânt; Sâmbata Pastelui, se pregateste Învierea; noaptea la orele 12 începe slujba Învierii, se aprind luminile si lumânarile credinciosilor si se cânta CHRISTOS A ÎNVIAT de 3 ori: „Christos a înviat din morti/ Cu moartea pre moarte calcând/ Si celor din morminte viata daruindu-le”. Se împarte în biserici Paste (pâine sfintita), oua rosii si bucatele aduse de credinciosi, o parte din credinciosi pleacând spre casele lor cu lumânarile aprinse, altii ramânând în biserica toata noaptea pâna dimineata la rasaritul soarelui, asteptând a doua Înviere, care începe la orele 12 a.m.
… La evrei Pastele este este folosit la singular – Paste – pe când la crestini, la plural – Pasti. În Evul Mediu, se scria ori la singular, ori la plural pentru ambele sarbatori. Pastele se sarbatoreste în aceeasi epoca, la începutul primaverii, dar nu în aceeasi zi si nu cu aceeasi semnificatie. Cu toate acestea, Pastele evreisc a influentat foarte mult celebrarea crestina.
… Pastele evreiesc la origini cuprindea doua sarbatori pentru a celebra primavara: „Hag Ha-Pessa’h” sarbatoarea mielului pascal, o sarbatoare pastorala, ale carei origini dateaza din timpurile când evreii erau un popor nomad. Ritualul sângelui avea o valoare importanta care consta în utilizarea sângelui mielului pentru a unge portile de intrare în corturi sau cabane. Era un ritual de protectie pentru îndepartarea spiritelor rele, pentru protectia familiei. Cuvântul Paste desemna sarbatoarea, precum si animalul care era sacrificat si pe care-l mâncau împreuna. Acest sacrificiu a fost practicat în timpul lui Iisus, dar nu se mai practica de când a fost distrus templul din Ierusalim în 1970. „Hag Ha-Matsoth” = sarbatoarea pâinii fara aluat pentru crestere este o sarbatoare agricola celebrata de un popor sedentar la începutul secerisului. Pâinea fara aluat poarta de asemenea si numele de „azima” din cuvântul grecesc care înseamna aluat.
… În perioadele ce au urmat, aceste sarbatori au fost asociate exodului (exodos, cuv. grecesc=iesire)a poporului evreu. În epoca faraonilor, o parte din poporul evreiesc traiau ca sclavi în Egipt, Exodul reprezentând iesirea din Egipt, Fuga din Egipt, eliberarea poporului evreu. Pastele deci este celebrarea eliberarii poporului evreu, traversarea Marii Rosii, care separa tara de Pamântul promis. Este trecerea de la sclavagism la libertate. Este renasterea poporului din Israel, cum primavara este renasterea naturii.
… Crestinii sarbatoresc la Pasti, Moartea si Învierea lui Iisus Christos, aceasta petrecându-se în anii 30 î.Ch., epoca în care numerosi erau evreii care celebrau Pastele în pelerinaj la Ierusalim, sacrificând mielul în templu, apoi îl mâncau în familie, Iisus facând si el parte din pelerinaj, fiind primit în triumf la intrarea în Ierusalim. A fost aspru criticat de clerici, judecat si condamnat, dat pe mâna romanilor, guvernatorul timpului fiind Pontius Pilat, ca sa se debaraseze de El…urmând Patimile lui Iisus Christos.
… Crucea cu rastignirea lui Isus Hristos este simbolul vietii eterne, pentru o viata în care sa domine dragostea aproapelui, speranta unei vieti spirituale.
… Latina este limba bisericii catolice, limba greaca este limba cristianismului, Noul Testament a fost redactat în greceste. Câteva cuvinte de referinta: Înviere=anastasie; cruce= stavros, Christos a Înviat = Hristos anesti.
…În tarile occidentale, sarbatoarea cea mai importanta a anului este Craciunul; în Grecia este Pastele, idem si în România, când se manânca miel, cozonac special preparat ce poarta denumirea de Pasca.
… Ouale de Pasti sunt o traditie foarte veche, fiind simbolul natural al fecunditatii naturii. Coloratul si încondeiatul sunt o traditie foarte veche aparuta în Ucraina, unde poarta numele de „pysanky” din verbul ucrainean – scriere, înscriere. Ouale au locul lor si pe masa Pastelui evreiesc – Sédèr.
… În limba germana Paste = Ostern, nu are nici o legatura cu pastele evreiesc sau crestin. Primavara, locuitorii tarilor germanice aveau obiceiul sa sarbatoreasca Zeita fecunditatii, de unde numele germanic Ostara, zeita pascala (în vechea lb.saxona – Ostra si Eâstre), ea simbolizând de asemenea rasaritul soarelui, de unde si numele, având aceeasi origine ca Öst si East (Est). Luna Aprilie reprezinta luna Ostarei.
… Urari de Pasti: Christos a înviat! Joyeuses Pâques! Felices Pascuas! Buona Pasqua! Frohe Ostern! Happy Easter! Hristos anesti! Kalo Pascha!
VDS