LA DESPĂRŢIRE
O-nmormîntare,
fapt banal, formal, tradiţional,
sigur, nu este un festival.
Feţe triste, sincere, de circumstanţă,
lacrimi, plînsete, durere!
Bine-înţeles, familia îndoliată,
ocupă primul plan, central,
încercuită de al compasiunii val.
Sordida săpătură, sinistră, anostă, neutră,
seamănă cu-o gură înfometată,
ce-şi aşteaptă rabdătoare hrana preferată,
(o sărmană fiinţă
scăpată de pămînteasca suferinţă),
spectacol repetat de-atîtea ori,
pentru nefericiţii muritori.
Dincolo de-această aparenţă,
solemnă, de ceremonial,
jalon al unui act final,
reflecţii nerostite străbat prin asistenţă.
Jumatea, sortită-a deveni neconsolată, însingurată,
amarnic hohoteşte de nefericire,
(are totuşi un plan de înlocuire),
copiii sincer lăcrimează
(dar moştenirea-i consolează),
rudele mai apropiate,
cu adînc oftat, bine voalat,
(speră că a fost clement,
şi i-a trecut în testament).
Ceilalţi, privesc spectacolul cu sînge rece,
totul la alţii se petrece,
fiind animaţi de-un singur gînd:
să se ajungă la final cît mai curînd.
Ici-colo, picură o lacrimă de jale,
toţi ştiu că vor urma aceiaşi cale.
„Adio” se rosteşte cu durere,
dar mai corect, ar fi „la revedere”.
UMBRA
Nelipsită însoţitoare măgulitoare,
(întotdeauna te face mare),
a luminii modeste, discrete, de lună,
sau a soarelui cunună,
descoperire chineză, antică lanternă magică.
În literatură şi arta plastică,
invenţie de stil: (lumină-umbră,
uneori cu tentă sumbră),
consacrat de maeştri, devenit nemuritor,
clar-obscurul încîntător.
Umbra, bidimensională, plată,
nu poate fi înlăturată,
un semnal ce-apare ca efect,
prezenţă ce trăieşte doar prin subiect,
copie caricaturală,
după o prezenţă naturală;
fără a întrece vreo măsură,
este o fantomă-în stare pură.
Umbra, permanentă însoţitoare,
a tot ce trăieşte sub soare,
îşi cunoaşte finalul:
dispare-odată cu originalul
SCRISOAREA
De-un amar de vreme
doresc să-mi ajungă o scrisoare,
revelatoare,
care să-mi transmită ştirea vieţii,
pentru mine esenţială, altora banală.
Sosesc zilnic fel de fel de scrisori
(unele îţi dau fiori) :
de plată, cu termene ultimative
şi scadenţe punitive,
altele-mi cer o donaţie,
să particip la o licitaţie,
iar cu nemiluita scrisori-invitaţii
la nuntă, aniversări, la cluburi de sport,
sau la excursii cu cort,
de dansuri moderne şi populare,
chestionare pentru sondaje
şi chiar propuneri de masaje
întăritoare pentru vigoare.
Rar şi din întîmplare
o simplă felicitare,
cu formula tipizată,
pentru o întreagă gloată.
Doar rîndurile revelatoare,
care să-mi transmită ştirea vieţii,
potrivită tinereţii,
vădită prioritate,
se lasă aşteptate
ca o necesitate vitală,
pentru moment în faza virtuală.
M-aşi mulţumi şi cu o scrisorică,
ce-n stil lapidar, mă anunţă că-s milionar
şi spre marea mea uimire,
îmi revine-o moştenire.
Rîndurile revelatoare,
care să-mi transmită ştirea vieţii,
cea dorită cu ardoare,
şi neobosită nerăbdare,
scrisoarea ideal,
scăldată în cîntul fără contenire
al simţămîntului de iubire,
nu calcă încă în domeniul real;
optimist din fire, cred permanent
şi-în mod insistent,
că va sosi şi ziua cea mare,
cînd voi primi susnumita scrisoare.