La foarte recentele intilniri dintre presedintele SUA si lideri din Europa, toate partile au reiterat ca principalii adversari ai lor sint, nu neaparat in ordinea importantei ori a periculozitatii, teroristii, saracia si recesiunea.
Emotionant – nu-i asa? – sa auzi asemenea declaratii. Numai ca, precum mereu, intre vorbe si fapte nu numai ca e o prapastie, dar aceasta se mai si mareste: si pe verticala, si pe orizontala. Mai mult decit atit, niciodata in asemenea declaratii nu se dau publicitatii sumele alocate stoparii saraciei, de exemplu. Si nu se dau dintr-un motiv extrem de simplu: ele sint, cind sint, ridicol de mici in comparatie cu sumele alocate cresterii sigurantei celor saraci (citeste inarmarilor) ori pregatirii colonizarii cu saraci a unor lumi mai bune (citeste programele
spatiale).
In vremea asta, asa cum notam, prapastia creste, in toate dimensiunile sale.
Miliardului de oameni foarte defavorizati de pe Pamint nu-i revine nici 1,4 din bogatia planetei; membrii acestui segment sint obligati a trai cu mai putin de 1 dolar pe zi, nu au acces la apa potabila, la electricitate, nu stiu sa scrie sau sa citeasca. Dintre ei, majoritatea sint supusi unei malnutritii cronice, aflindu-se permanent sub semnul
intirzierilor de crestere, arierarii mentale si mortii premature, iar peste o suta de milioane au doar cerul ca acoperis.
Trec peste cele citeva miliarde de oameni care o duc asa si asa, pentru a ma opri la miliardul de oameni favorizati. Acestia consuma 66 la suta din produsele alimentare, 70 la suta din energie, 40 la suta din grasimile animale. Suma banilor de buzunar ai copiilor lor depaseste venitul
global a 500 de milioane de oameni defavorizati. 400 de milioane din acest miliard merg numai cu masinile – care emana 14 la suta din totalul bioxidului de carbon.
Pus in fata acestor dovezi incontestabile, ajungi sa dai dreptate lui Matahma Ghandi, care afirma ca e necesar ca bogatii sa traiasca mai simplu, pentru ca saracii sa traiasca, pur si simplu.
Si indemnul acesta trebuie urmat, pentru a nu se ajunge la o explozie.
Pentru ca, atentie, in urmatorii 45 de ani populatia Pamintului va creste cu 40 la suta in general, dar se va tripla in cel putin 12 tari si asa subdezvoltate, deci deja arhipline de saraci.
Si singura solutie pentru rezolvarea acestei esentiale probleme este sa nu mai avem parte, incepind cu nivelul liderilor, de vorbe, ci de fapte.
Ipoteze
1.Poate conducatorii acestei lumi considera important progresul calitativ al omenirii. Atunci nu mai dau importanta surplusului de fiinte umane.
2. Poate conducatorii asteapta de la popoarele sarace sa realizeze singure saltul in civilizatie. Pe europeni cine i-a ajutat sa iasa din inapoiere?
3. Poate conducatorii lumii cred in selectia naturala a populatiei. De ce sa-si pateze constiinta cu razboaie provocate cind pot muri natural de foame?
4. Poate ca nici nu constientizeaza faptele. Se misca fiecare in legea lui si rezulta ceea ce percepeti…