Pana in 1989 ponderea industriei in PIB-ul Romaniei era de 49,1%. Acum ponderea industriei este de 25% din PIB.
Agricultura avea o pondere de 16% in 1989 si de 6,5% in 2007.
Constructiile aveau inainte de 1989 un varf de 9,6 (1970) iar in 2008 ponderea era de 12%.
Cifrele statistice sunt preluate de aici:http://businessday.ro/02/2011/cum-s-a-schimbat-structura-economiei-romanesti-in-ultimii-40-de-ani/?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+Khrisro+%28Khrisro.ro%29
Toate ramurile au ajuns la jumatate. Exceptia a fost anii “boom”ului artificial din constructii de pe urma caruia zac si acum apartamente si case nevandute plus mari datorii ale investitorilor la banci.
Industria din vremea vechiului regim era energofaga,era omniprezenta si “totalitara”. Dand la o parte excrescentele, retezandu-le, se putea ramane cu o industrie normala care sa fie temelia oricarei tari. In situatia de azi ,dincolo de statistici,cred ca de fapt industria raportata spre exemplu si la numarul de angajati este la 10 % fata de cea ante-1989.
Agricultura nu a progresat din varii motive,cel mai puternic fiind faramitarea proprietatii agricole in 1990 fara a acorda noilor proprietari inlesniri majore ca sa cultive pamantul.
Raman serviciile care se dezvolta greu pentru ca romanul in actuala situatie materiala(nu stralucitoare) isi “repara” singur pantofii sau masina de spalat in loc sa apeleze la o firma….
Constructiile nu vor mai avea ritmul de crstere din 2004-2008 pentru o mare perioada de timp.
Si atunci revenim:industria si agricultura…..
Solutii sunt dar nimeni nu vrea sa le aplice.
Se asteapta piata.Piata sa regleze… Adica in Romania sa existe suficienti oameni cu bani(castigati cum bine se stie, nu dezvoltam subiectul) care sa investeasca in industrie…. Nu cred ca avem oameni dispusi sa se inhame la un asemenea efort care presupune rabdare, putere si recuperarea investitiilor dupa un timp……
Iar in agricultura cei batrani si saraci sa vanda pe nimic pamantul unor intreprinzatori agricoli care sa constituie mari exploatatii agricole…
Iara putin probabil la nivel de tara….
Si atunci statul acesta numit Romania trebuie sa gaseasca solutia ca sa apara acele mici intreprinderi lucrative si oamenii care au o bucata de pamant sa-l lucreze. Subzistenta? Poate pentru inceput.Dar noi n-am facut nici atat pana in momentul de fata!
Altfel Romania nu se modernizeaza…..
Articolul a fost preluat cu acordul autorului de pe http://ioanavram.wordpress.com/2011/02/22/economia-nationala-ce-a-fost-cine-stie-ce-va-fi/
„Se asteapta piata.Piata sa regleze…”
Piata nu poate sa regleze nimic daca oamenii nu sint lasati sa faca afaceri. Aud ca exista reguli precise privind concedierea, cu perioada de preaviz obligatorie… Oare nu regulile, ordinele, legile, ordonantele si bunul plac ce stau in calea celor care vor sa faca ceva sint cauzele reale?
Nu poti sa ai rezultate capitaliste cu reguli socialiste peste se care se suprapun coruptia comunista si influienta mafiota.
alex satmareanu: se spune ca noul Cod al muncii va flexibiliza piata fortei de munca. Sa-l vedem(probabil va fi aprobat in Parlament in perioada urmatoare)…..
Legea de acum e penibila din punctul de vedere al angajatorului: maxim de 48 de ore de mucna saptaminal, minimum 15 zile lucratoare luate consecutiv concediu de odihna, in cazul restructurarii unui post obligativitatea de a gasi salariatului un alt loc in firma, parca e si 15 zile preaviz la concediere…
M-as mira sa se schimbe situatia prea mult dar desigur cu o lege nu se face primavara.
Iată motivele invocate de tov.Iliescu, pentru care au fost falimentate (intenţionat?) marile combinate industriale ale României:
1.Energofage
2.Tehnologii învechite,incapabile de a face concurenţă
3.Costuri mari ale manoperei
4.Management necorespunzător, etc.
În baza cunoaşterii situaţiei din una din aceste mari unităţi,(situaţie qvasidentică şi pentru aproape toate celelalte unităţi). O să le demontăm pe rând !
1.Energofagia are două cauze, cea de la punctul 2, de mai sus, şi preţul exagerat de mare al Kwh produs în România.Tehnologia se putea ameliora treptat prin modernizare,iar preţul energiei, prin restructurarea industriei producătoare de energie,supraaglomerata cu personal,si cu nevoia de modernizare tehnologică !
În Combinatul de Cauciuc Oneşti, deja se luaseră măsuri pentru ieftinirea energiei, prin producerea în unităţi proprii a aburului, la un preţ de 3 ori mai mic, decât cel livrat de CT Borzeşti !! Şi urma înlocuirea coloanelor de distilare ruseşti cu coloane Sulzer-germane, cu un consum de abur, de 2 ori mai mic.
2.Nu este adevărat ! Tehnologia de fabricaţie, era la nivel mondial,iar cauciucul fabricat la Oneşti, era folosit fără piedici de cei mai mari fabricanţi de anvelope din lume (Fyerstone,Dunlop).
3.Nu este adevărat,Chiar cu exces de numeric de personal,cota manoperei în preţul cauciucului era de 3,5% !
4.Manadgementul nu era prost,era prost plătit ! Aveam multi specialişti mai buni decât cei din străinătate,plătiţi de 10 ori mai puţin.O simplă acţiune de cointeresare materială prin procedee binecunoscute (plată după muncă,participare la profit,etc) rezolva radical această problemă .
Şi atunci pun din nou întrebarea cu care am încheiat articolul meu „Cauciucul românesc”, publicat in această ediţie de la ACUM, odată cu al Dvs. Stimate Domnule Avram Ioan :
„De ce, tovarÄse Iliescu, aţi închis Combinatul de Cauciuc Sintetic de la Oneşti , şi multe alte Combinate din RomA¢nia ?? „