Născut pe 19 februarie 1876 la Hobiţa în judeţul Gorj, Constantin Brâncuşi a absolvit Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova, Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti, apoi École Nationale Supérieure des Beaux-Arts din Paris, unde lucrează în atelierul lui Antonin Mercié până în 1906. Refuză să lucreze ca practician în atelierul lui Auguste Rodin, rostind cuvintele devenite celebre, „Rien ne pousse à l’ombre des grands arbres” (La umbra marilor copaci nu crește nimic).
(sursa http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i)
În 1956 Brâncuși lasă statului francez, prin testament, atelierele sale situate în Impasse Ronsin nr.11, împreună cu tot ceea ce se va afla în interiorul lor în ziua morții sale: sculpturi, schițe, mobilier, unelte, biblioteca, colecția sa de discuri. Aceasta are loc în urma refuzului acceptării lucrărilor artistului de către guvernul României care, în 1951 îl considera pe Brâncuși un reprezentat al „formalismului burghez cosmopolit”, iar arta sa decadentă.
Condiția pusă de artist statului francez la momentul donației a fost ca Muzeul Național de Artă Modernă să reconstruiască atelierele, așa cum se aflau în momentul morții sale. Vroia să fie sigur că lucrările nu vor fi despărțite de mediul în care prinseseră viață, mediu creat de mâinile artistului.
Atelierele Brâncuși, reconstituite de către Renzo Piano în 1997, în piața Centrului Pompidou, încearcă să sugereze unitatea creată de artist între sculpturile sale și interiorul spațial al atelierelor.
În urmă cu un an am vizitat Parisul, făcând o serie de fotografii în atelierele Brâncuși, pe care vi le prezint în imaginile de mai jos.
Atelierele Brâncuși – Centrul Pompidou, Paris
Pasărea în văzduh, Coloanele infinitului, Leda, Pestele, Sărutul, Tors de tânăr
Cap de copil dormind
Poartă sculptată, Vrăjitoarea, Tors de tânără, Cap de copil dormind, Mica piramidă, Nou-născut
Prințesa X, Studiu pentru portretul Dnei Eugene Meyer Jr, Domnișoara Pogany, Negresa blondă
Poartă sculptată în lemn de stejar, Pasărea în văzduh, Cap de copil, Proiect de arhitectură
Chitara și vioara artistului ne povestesc parcă despre serile pline de viață, în care Brâncuși cânta împreună cu Satie.
Prometeu
Tors de tânăr
„Sunt imbecili cei care spun despre lucrările mele că ar fi abstracte; ceea ce ei numesc abstract este cel mai pur realism, deoarece realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esența lucrurilor.” Constantin Brâncuși
Am vizitat atelierul lui Brancusi din Paris si am fost uimita de faptul ca francezii ii arata atata pretuire incat atelierul lui are un loc special-separat langa Centre Pompidou-la care are acces oricine,intrarea fiind gratuita.Este un loc de inspiratie aratand ca si in conditii saracacioase si mai ales cu unelte simple,idealul de perfectiune al celor in care arde flacara creatiei se materializeaza.
Este un om, un roman cu care te poti mandri oriunde in lume.Din pacate in tara de origine este aproare uitat,iar operele lui lasate in paragina.
suntem condusi de viziune, nu de ratiune.
Da! Am fost si eu acolo acum 2 ani impreuna cu fiul meu cand am fost la Paris. Din intamplare am vazut ca este un mic muzeu Brancusi si am intrat. Poti sa fi sigura Angi ca Ponta sau Ilici vor avea un muzeu mai mare , invers proportional cu contributia lor la socitate!