Cum stateam noi cu ochii-n zare, asteptand recorelarea pensiilor si traiul cel bun, iaca ne trezim cu alta dandana: amenintari oculte la adresa presedintelui, prilej de vorbe si ipoteze pe piata scrisa si orala. Unii: ca nu-i decat o fumigena lansata de Dan capitan de plai intru pastrarea fonctiei. Altii: ca au mai fost cazuri, paza buna, ochii-n patru etc.
Tocmai terminasem de prajit niste gogosi pripite, – 1 pahar de apa, 100 gr. unt, 2 pahare de faina, 4 oua; in apa clocotita se adauga untul si faina, se amesteca bine; cand se raceste pe jumatate se adauga ouale – hop: suna vecina…
Am pus la bataie gogosile asortate cu cafele fierbinti si, tine-te, tara, ca te luam la puricat. In ultimii ani, vecina a lucrat ca inginera la o mare firma de constructii si a fost impresionata de cele intamplate acolo. Spune ca, pe masura ce societatea se dezvolta, relatiile interumane capata o complexitate nebanuita si, ca urmare, securitatea individului scade. Astazi, zice, oricine are o functie, o responsabilitate oarecare, trebuie sa fie atent; nebunii circula pe toate drumurile, nemultumiri, frustrari, exces de democratie, primejdii. Luand inca o gogoasa din farfurie, mi-o tranteste: Sunt responsabila de scara!
Aha! D-aia mi-ai venit in vizita, gandesc, si… o felicit. Imi spune ca a fost numita in functie de doamna Marin, administratoarea si casiera noastra. Iata un exemplu de democratie aplicata, imi zic; nici dracu’ nu ne-a intrebat si pe noi, macar sa fi ridicat mana, ce sa mai spun de vot secret! Asa se face la toate nivelurile, ca e prefect, ca e ministru, cine cunoaste pe cine, numa’ relatii, halal!
Imi spune ca trebuie sa viziteze, lunar, toate apartamentele, si sa citeasca apometrele, ca unii nu se pricep, ori nu dau valorile reale, treaba pentru care va incasa cate 20 de mii de lei de apartament. (Asaa… Iata cum apar veniturile suplimentare, iata cum cresc averile, pariez ca nici n-o sa declare la fisc.) O intreb ce responsabilitati mai are. Indiferenta, isi mai ia o gogoasa si o tavaleste prin zahar.
Stai, soro, ii zic, blocul nostru e o mica Romanie, ai o multime de probleme de rezolvat, nu o lua in gluma! Ma priveste mirata in timp ce se sterge cu un servetel. (Vedeti? Vedeti ce fel de oameni sunt numiti in functii pe la noi? Habar n-au de nimic!) Cum sunt foarte ordonata si meticuloasa (printre multe alte calitati), iau un pix si o coala, sa-i arat ce si cum.
Scriu titlul: Probl. de rez. urg. sc. 1 Pe masura ce ii explic, notez:
– interf. distr. derbed.; Cautat firm. rep.
– zugr. per., vops. usi lift;
– inloc. geam sp. et. 3;
– verif. subsol inund.;
– disc. ferm. Gherghina, beata serv. Verif. matur. etaj. sup.
– amend. pt. cine scr. si des. mascari per. etc.
Imi fierbea capul de idei si, la urma urmei, pentru ce? Era responsabilitatea mea? Asa sunt eu, generoasa. Calitatile mi se intorc de multe ori impotriva. Am mai vazut eu! Muncesc si nici nu sunt apreciata!
Si inca, zic, acus vine vara, trebuie sa avem grija, sunt multe de facut in jurul blocului. Notez:
– curat. sp. verde;
– cump. banca noua stat bunici, in locul celei fur. tig.;
– gard viu etc.
Inginer, inginer, da’ atenta la limbaj; prinde nuantele! Zice: Pai “sa avem” grija, trebuie sa ma ajuti si tu, sa muncim amandoua, singura nu pot!
Zbang!
Acesta a fost momentul istoric, aceasta a fost clipa suprema in care am fost numita adjunct de sef de scara!
Adjunct? Nu suna prea bine! Vicepresedinte? Asa da! Cabinetul 2!
S-a asternut linistea… Sorbim din cafea.
Ia, te rog mai ia o gogoasa! Mai pune zahar daca vrei! Crezi ca mai trebuia niste vanilie?
Privesc dincolo de frigider, trec de usa bucatariei, o ignor pe Mitza care intra cu coada-n sus…
Zarea, muntii cu creste albe, cerul, un norisor… Ma vad sunand pe la usi, explicand, intocmind tabele. Gherghino, joi n-ai maturat sub scara…
Si, daca ma gandesc bine, presedintele blocului, ce-a facut de cand il stiu? Nimic! Nici cei de la 4 nu-l suporta… S-ar putea aranja o sedinta, o plenara…
Stoop! Dar daca? Parca poti sa stii? Cu toti nebunii care bantuie pe strazi? Cand ai o functie, o responsabilitate… Poate ar fi bine sa mai pun un rand de incuietori la usa. Neaparat! Paza buna…