Partea I: Propuneri de Reforma privind Invatamantul Superior
« Lupta Pentru Calitate si Impotriva Imposturii »
Program Elaborat de
Forumul Academic Roman (FAR)
http://www.forum-academic.com
Ad Astra
http://www.ad-astra.ro
Colaborator/Consultant :
Conf. univ. dr. psiholog Daniel David
Universitatea Babes-Bolyai Romania si
Mount Sinai School of Medicine, USA
Email: daniel.david@mssm.edu
Web: http://www.psychotherapy.ro
NOTA 1:
Aceste propuneri reprezinta o combinare dintre „Studiul FAR”, lansat la data de 3 noiembrie 2003, si „Studiul Ad-Astra” 2004/2005. Combinarea lor in prezentul material a avut acceptul FAR si Ad-Astra.
Preluare din Capitolul 7, „Studiul FAR” – „Propuneri de reforma a sistemului de invatamant superior din Romania”
„Forumul Academic Român (FAR) http://www.forum-academic.com s-a constituit la data de 30 octombrie 2003 ca o entitate care incurajeaza atitudinea civica, schimbul de idei si solutiile constructive ce pot avea ca finalitate integrarea demna a invatamântului superior românesc in spatiul cultural al Uniunii Europene.
Prezentul studiu e rezultatul muncii de sinteza si redactare efectuata de o parte din membrii grupului de initiativa al Forumului Academic Român (FAR) http://www.forumacademic.com. Prin urmare exprimam multumiri tuturor acelora care prin contributia lor pe pagina principala sau pe forumul FAR (fost www.nepotism.org) au facut posibila elaborarea acestui material. Speram ca aceasta sinteza sa influenteze pozitiv solutionarea problemelor cu care se confrunta învatamântul superior din România”
În numele FAR prezentul document a fost semnat la data de 3 noiembrie, in ordine alfabetica, de urmatorii:
Assist. Prof. Dr. Eugen Brailoiu, Temple University – ebrailou@temple.edu
Sef. Lucr. Dr. Dumitru Branisteanu, Universitatea de Medicina si Farmacie Iasi
Prof. Dr. Gigel Militaru, Universitatea Bucuresti – gmilit@al.math.unibuc.ro (*)
Assoc. Prof. Dr. Eugen Stamate, Nagoya University – stamate@nuee.nagoya-u.ac.jp
Assist. Prof. Dr. Bogdan Suceava, California State Univ., Fullerton – bsuceava@fullerton.edu
Ulterior lansarii „Studiul FAR” a fost semnat dupa cum urmeaza:
– Cadre didactice, cercetator si doctoranzi
http://www.forum-academic.com/main/semnaturi_FAR.htm
– Studenti
http://www.forum-academic.com/main/semnaturi_stud.htm
– Organizatii, persoane jurdice, partide politice
http://www.forum-academic.com/main/semnaturi_jrd.htm
(*) Domnul Prof. Dr. Gigel Militaru si-a prezentat demisia din grupul de initiativa FAR la data de 5 ianuarie 2004.
Traducerea in engleza a „Studiului FAR” a fost trimisa la data de 15 martie 2004 catre mai multe organizatii europene.
„Studiul Ad-Astra” a fost elaborat de Asociatia Ad-Astra a cercetatorilor romani – www.ad-astra.ro. Ultima versiune a acestui material poate fi obtinuta de la urmatoarea adresa:
http://www.ad-astra.ro/library/opinions/reforma_cercetarii.pdf
Incheiere Nota 1
Nota 2:
Prezentul Proiect de reforma „PROPUNERI DE REFORMA A SISTEMULUI DE INVATAMANT SUPERIOR SI A CERCETARII DIN ROMANIA – ” Lupta Pentru Calitate si Impotriva Imposturii „” poate fi diseminat si utilizat in orice forma in conditiile mentionarii surselor, respectiv FAR si Asociatia Ad Astra.
Incheiere Nota 2
CUPRINS
Partea I:
I. Introducere
II. Asigurarea Democratiei Universitare !
III. Asigurarea unui Transfer de Generatie care sa Promoveze Valoarea !
IV. Aspecte ale Finantarii din Banii Publici
V. Reciprocitatea Relatiei Student-Cadru Didactic; Cresterea Rolului Studentilor in Aprecierea Cadrelor Universitare !
VI. Restabilirea Demnitatii Profesionale si Morale a Cadrului Didactic Universitar !
VII. Masuri Imediate de Eficientizare a Activitatii CNCSIS !
VIII. Sugestii de Reorganizare a Scolilor Doctorale si de Dezvoltare a Scolilor Postdoctorale !
IX. Deontologia Profesionala, Combaterea Coruptiei si a Imposturii in Invatamantul Superior !
X. Criterii de Promovarea Academica !
Partea a II-a
XI. Propuneri Detaliate de Reforma a Sistemului Cercetarii Stiintifice din Romania !
XII. Reorganizarea Sistemului Universitar
XIII. Evaluarea Efectelor Acestor Masuri
Anexe
Anexa 1. Situatia Citarilor ISI. Analiza Comparativa intre Tari a Societatii Ad Astra, 2003. (accesibila la http://www.forum-academic.com/main/Anexa1_Reforma2005.pdf)
Anexa 2. Model de evaluarea vizibilitatii si impactului unui domeniu: David, D., et al. (2002). Romanian psychology on the international psychological scene: A preliminary critical and empirical approach. European Psychologist, 7, 153-160. (accesibil la http://www.forum-academic.com/main/European_Psychologist.pdf)
Nota: Aspectele insotite de “!” pot fi implementate imediat prin masuri directe si hotarate ale MEC. Celelalte puncte necesita restructurari derulate pe termen mediu si lung.
I. INTRODUCERE.
Romania este semnatara a Declaratiei de la Bologna (2000), in care se preconizeaza formarea pana in 2010 a unui spatiu unic european in domeniul invatamantului superior si a cercetarii. In pofida acestor angajamente se remarca totusi un proces continuu de degradare a invatamantului universitar romanesc. In prezent, exista tendinta in lumea universitara ca profesorii sa nu respecte conditiile de valoare unanim acceptate in institutiile de invatamant europene de traditie si valoare recunoscute. Desi Romania este tara de origine a unui numar important de profesori si cercetatori, care ocupa pozitii academice importante in intreaga lume, nici una din universitatile romanesti nu este inclusa in clasamentul primelor 500 universitati din lume. Degradarea de ansamblu a vietii universitare romanesti de azi nu se datoreaza prin urmare unei eventuale incapacitati intelectuale a romanilor, ci unor motive specifice sistemului academic. Este in concluzie necesara initierea de urgenta a unor reforme de fond a sistemului universitar romanesc.
In acest context al degradarii invatamantului superior cercetarea romanesca are serios de suferit. In acest moment Romania se afla pe locul 66 in lume din punct de vedere al vizibilitatii si impactului cercetarii, dupa tari precum Trinidad & Tobago si Armenia (vezi Tabelul 1 la Anexa 1), avand un singur autor roman citat printre « higly cited researcheres » in sistemul Institute for Scientific Information (ISI).
In opinia noastra, masurile pe care trebuie sa le ia Ministerul Educatiei si Cercetarii (MEC) in perioada imediat urmatoare, masuri descrise in continuare, sunt fundamentale pentru o reforma in educatie si cercetare, reforma pe care o vedem exprimata in sintagma « Lupta Pentru Calitate si Impotriva Imposturii ». Cadrul general in care trebuie evaluata calitatea stiinifica este reprezentat de Institute for Scientific Information (ISI), cu cele trei sectiuni majore, acoperind toate domeniile de activitate stiintifica si universitara [Art & Humanities (ex. arta, folclor, literatura etc.); Social Sciences (ex. filosofie, psihologie, sociologie, istorie etc.); and Sciences (ex. chimie, fizica etc.)], si de catre bazele de date internationale specificie fiecarui domeniu (ex. Eric pentru Educatie, MathScieNet pentru Matematica, Medline pentru Medicina, PsyInfo pentru Psihologie etc.).
Unele dintre masurile descrise in continuare au fost deja implementate in anumite universitati romanesti si centre de cercetare dar este nevoie de asumarea acestui program de catre MEC pentru o implementare mai hotarata si pe scara larga a acestor masuri, sub controlul si sanctiunile MEC, acolo unde acest lucru este posibil si nu violeaza autonomia universitara. Daca unele dintre aceste masuri intra si sub incidenta autonomiei universitare, MEC se poate angaja sa le promoveze si sa le prezinte explicit ca ghiduri orientative de performanta si democratizare universitara, de dorit a fi asimilate de universitatile si institutele de cercetare ale MEC.
II. ASIGURAREA DEMOCRATIEI UNIVERSITARE
Democratia universitara este esentiala, deoarece doar intr-un mediu cu adevarat democratic valorile pot fi recunoscute, selectate si promovate, si doar intr-un astfel de mediu se pot obtine rezultate de performanta. Echipa legitimata in mod democratic sa conduca o institutie de invatamant superior trebuie sa-si onoreze girul acordat prin performanta manageriala, intr-un mod transparent si loial institutiei, in caz contrar fiind sanctionata prin vot de catre staff-ul universitar la proximele alegeri. Doar in conditii de democratie absoluta in interiorul institutiei se poate discuta de autonomie universitara. Democratia trebuie sa se manifeste de asemeni in relatia biunivoca dascal-student, relatie de parteneriat in care unica moneda de schimb sa fie performanta.
1. Alegeri democratice. Limitarea mandatelor in functiile de conducere
Sunt cunoscute situatii din universitati de traditie din Romania cand numarul celor care iau decizii asupra alegerii factorilor de conducere este limitat la persoanele aflate deja la conducerea universitatii. Aceste cadre universitare ajung sa se voteze reciproc, blocand procesul natural de ascensiune a noilor valori, idei si tendinte din lumea academica. Perenitatea ocuparii pozitiilor de decizie de catre aceleasi persoane ajunge sa serveasca intereselor personale ale celor aflati in pozitii de conducere si prea putin institutiei in sine.
Pentru a asigura alegeri democratice in universitatile romanesti sunt necesare urmatoarele masuri:
(1) Echipa decizionala a institutiei de invatamant superior trebuie aleasa prin participarea la vot a tuturor membrilor universitatii (personalul academic), de la preparator pana la profesor.
(2) Votul trebuie sa fie direct si secret.
(3) Alegerea trebuie facuta conform principiului alternantei, pe o perioada limitata (ex. – patru ani).
(4) Nici un membru al echipei alese la conducerea universitatii nu are dreptul sa fie reales decat cel mult pentru inca o legislatura, indiferent de natura functiei de conducere pe care a detinut-o (la nivel de catedra, facultate sau universitate). Mai clar formulat: nici un cadru didactic nu va avea dreptul sa ocupe functii de conducere pe toata durata activitatii sale, decat pentru o perioada cumulata de maxim 8 ani (doua legislaturi) indiferent de natura functiei de conducere pe care a detinut-o (sef catedra, prodecan, decan, secretar stiintific, prorector, rector, presedinte al consiliului de administratie etc.).
(5) In cazul in care, invocandu-se autonomia universitara, grupul celor care se agata de functii sau care incearca sa isi perpetueze influenta la care au ajuns in mod nedemocratic se opune acestei reforme, MEC trebuie sa intervina direct pentru solutionarea situatiei si organizarea de alegeri in conformitate cu regulile academice in vigoare.
2. Eliminarea conflictelor de interese din cadrul comisiilor decizionale
Singurul interes care ar trebui sa primeze pentru liderii alesi democratic este bunul mers al institutiei de invatamant pe care o reprezinta. Orice deviatie de la slujirea interesului comunitatii academice ar trebui sa fie sanctionata prin vot la proximele alegeri. Experienta arata insa ca, in conditiile mentinerii pe o perioada indelungata de timp a aceleiasi echipe de conducere, in interiorul acesteia pot aparea polarizari avand la baza grupuri de interese, evident in dauna institutiei. In vederea eliminarii conflictelor de interese, se impun urmatoarele masuri :
(1) Introducerea unor reglementari de conduita academica privitoare la conflictele de interese si relatiile duale ce pot aparea in situatiile de angajare, promovare, ocupare a functiilor de conducere, exercitare a votului, salarizare diferentiata, competitie deschisa intre angajati, finantarea unor proiecte de cercetare sau invatamant, directionarea preferentiala a fondurilor alocate din banii publici.
(2) Angajarea unor specialisti pentru stabilirea prioritatilor de management universitar si propunerea lor forului conducator universitar.
(3) Evaluarea intereselor universitare si utilizarii finantarilor interne de catre o comisie multidisciplinara independenta de conducerea universitatii.
3. Transparenta deciziilor si accesul la informatie
Maniera discretionara de alocare a fondurilor universitare, precum si a locurilor disponibile pentru doctorate sau promovari in catedre, a burselor pentru studenti si absolventi adesea fara o selectie pe criterii de valoare este favorizata de existenta unei crize de comunicare, voit intretinute sau nu. Pentru a evita eventualele abuzuri, deciziile luate de conducerea unei institutii de invatamant trebuiesc aduse la cunostinta intregului personal, prin urmatoarele metode:
(1) Votarea bugetului facultatilor si respectiv al universitatilor in adunare generala si publicarea lui pe pagina web a institutiei, in presa locala si centrala pentru a preveni eventualele procese generatoare de coruptie.
(2) Publicarea din timp a posturilor universitare vacante in presa locala si centrala precum si pe pagina de web a universitatilor; unele institute de cercetare si universitati de traditie pot considera publicarea anunturilor de posturi disponibile la nivel de profesor si conferentiar, chiar si in revistele internationale de specialitate si in bazele de date ale asociatiilor profesionale internationale.
(3) Publicarea din timp a numarului de locuri privind bursele universitare si postuniversitare in vedeerea organizarii de concursuri pentru ocuparea acestora; publicarea criteriilor dupa care vor fi analizate dosarele de candidaturi.
(4) Publicarea si transmiterea prin posta electronica « mass mail » (sau alte mijloace) catre toate cadrele didactice ale unei universitati sau facultati deciziile luate de conducerea respectivei institutii.
(5) Infiintarea unei organizatii non-guvernamentale care sa depisteze si sa corecteze eventualele nereguli sau abuzuri.
4. Redefinirea autonomiei universitare prin reconsiderarea raportului dintre cadrul universitar si institutie
Notiunea de autonomie universitara a fost adesea interpretata in mod eronat, voit sau nu. In numele acestui principiu s-au elaborat regulamente intrauniversitare antidemocratice. Exemple elocvente sunt impunerea ca regula interna a eligibilitatii profesorilor in varsta de peste 65 de ani, precum si a exclusivitatii participarii la vot a unui numar restrans de profesori, formand astfel un « perpetuum mobile » al autoinvestirii cu putere de decizie. Se impune asadar definirea clara a notiunii de autonomie universitara, pornind de la urmatoarele principii:
(1) Autonomia universitara trebuie sa implice capacitatea conducerii unei universitati de a hotari rapid si eficient asupra utilizarii unor resurse, dar numai in mod transparent, democratic si nediscretionar.
(2) Autonomia universitara nu trebuie sa depaseasca limitele democratiei din sanul institutiei.
(3) Autonomia universitara nu trebuie sa substituie legea prin vointa unei persoane sau a unui grup de persoane. Orice substituire a legii si a institutiilor prin vointa unei persoane sau a unui grup de persoane poate cu usurinta sa conduca spre dereglari de functionare a institutiei in sens dictatorial sau anarhic.
(4) In conditii de lipsa de transparenta si de lipsa de respectare a legii, statul, in calitate de principal finantator al universitatilor de stat si de administrator al banilor contribuabililor, trebuie sa intervina prin intermediul justitiei pentru a ancheta eventualele abuzuri.
III. ASIGURAREA UNUI TRANSFER DE GENERATIE CARE SA PROMOVEZE VALOAREA
Cadrele didactice trebuie sa constituie modele profesionale si morale, care sa incurajeze dezvoltarea intelectuala a noilor generatii. Schimbul de generatii este esential in continuitatea unor traditii si valori. Transferul de generatii implica utilizarea unor criterii de selectie bazate pe valoare si oferirea sansei de a putea fi implicati la randament maxim, in pozitii decizionale administrative sau stiintifice, pe o durata de timp cat mai lunga a vietii lor productive. Pentru asigurarea unui transfer sanatos de generatii trebuiesc respectate urmatoarele aspecte:
1. Ocuparea posturilor universitare pe criterii de valoare stiintifica unanim acceptate in toate centrele universitare de traditie tarile dezvoltate
In Romania este intretinuta, voit sau nu, o ambiguitate in evaluarea stiintifica pentru promovare. Concursurile de promovare pun ades la paritate articolele stiintifice aparute in reviste de circulatie internationala, cotate ISI, cu publicatiile aparute in reviste de popularizare a stiintei sau care nu sunt peer-reviewed. Un universitar care este autor al unui singur articol aparut intr-o revista de circulatie internationala va fi cu un grad inalt de probabilitate mai valoros decat un universitar care are zeci de publicatii in reviste de popularizare a stiintei si nici un articol acceptat in reviste cotate ISI, dar in Romania adesea nu va castiga concursul de promovare. Mai mult, persoane ajunse nejustificat in postura de conducatori de doctorate nu vor putea genera decat cercetari viciate, contaminate de non-valoare. Este necesara prin urmare o evaluare stiintifica clara pentru promovare, respectand urmatoarea strategie:
(1) Scoaterea la concurs public a tuturor pozitiilor de membri ai comisiilor Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDU) in vederea asigurarii obiectivitatii procesului de evaluare a fiecarui aspect al vietii universitare; criteriile de concurs trebuie sa fie analiza CV-ului, la loc de cinste fiind valoarea recunoscuta pe plan international; pozitiile in cadrul acestor comisii trebuie sa fie retribuite iar membrii acestor comisii trebuie penalizati atunci cand gresesc in procesul de evaluare a performantei academice.
(2) Utilizarea drept criteriu de promovare principal activitatea stiintifica a candidatilor, bazata pe un curriculum vitae care sa contina separate publicatiile aparute in reviste cotate de ISI (incluzand aici si citarile internationale ISI) si cele indexate in baze de date internationale (ex. Eric, MathScieNet, Medline, PsyInfo etc.), criteriu nepoluat de publicatii aparute in reviste de popularizare a stiintei.
(3) Scoaterea din discutie a criteriilor de varsta sau vechime dintre criteriile de promovare.
(4) Alinierea gradelor didactice la normele europene, simplificandu-se ierarhia de promovare si limitand criteriile de promovare strict la valoarea stiintifica a candidatilor.
(5) Prezentarea clara si afisarea explicita a criteriilor de promovare astfel incat promovarile sa poata fi prezise prin simpla analiza a activitatii stiintifice a candidatului si a criteriilor de promovare. Singurul blocaj in promovarea profesionala a unui candidat in conditiile in care acesta indeplineste criteriile de promovare explicit afisate poate fi reprezentatnt de lipsa resurselor financiare.
2. Definirea si respectarea varstei de pensionare
In tarile UE cadrele didactice universitare ies cu strictete la pensie la implinirea varstei de 65 de ani. Acest fenomen este important, intrucat membrii generatiilor tinere cu valoare probata si recunoscuta sunt indrituiti din timp cu capacitate de decizie pentru a putea la randul lor forma noi generatii. Pensionarea este un moment dificil, dar este un fenomen necesar. In Romania s-a ajuns insa ca, in conditii de dictatura oligarhica universitara si in numele « autonomiei universitare », sa nu se respecte ordinele MEC de interzicere a candidaturii in functii de conducere a universitarilor care depasesc varsta legala de pensionare.
Se impun asadar urmatoarele masuri:
(1) Limitarea acreditarii in pozitia de profesor universitar la nivelul personalitatilor care indeplinesc criterii stiintifice stricte.
(2) Pensionarea profesorilor universitari cel tarziu la varsta de 65 de ani, proces ce implica, evident, interzicerea ocuparii unei pozitii decizionale dincolo de aceasta varsta.
(3) Cresterea salariilor, dar si a pensiilor profesorilor universitari.
(4) Limitarea competentelor profesorilor universitari de exceptie care au depasit varsta pensionarii strict la activitatea stiintifica, drept membri de onoare in societati, comisii de expertiza, membri ai Academiei Romane, indrumatori de teze de doctorat.
IV. ASPECTE ALE FINANTARII DIN BANII PUBLICI
Universitatile de stat romanesti sunt sustinute economic in mare masura de banii publici, rezultati din redistribuirea prin bugetul aferent, stabilit prin lege in fiecare an, a taxelor percepute de la cetatenii activi ai Romaniei. Cheltuirea acestor fonduri trebuie sa aiba ca rezultat final informare si educatie de calitate, cercetare autentica, competitiva. Potentialul didactic si de cercetare ramane scazut si datorita distributiei discretionare a acestor fonduri catre personal universitar angrenat in conducerea universitatilor dar insuficient calificat profesional pentru a atinge performanta. In vederea repartizarii corecte, pe criterii de valoare a fondurilor publice sunt necesare urmatoarele masuri:
(1) Asigurarea unei conduceri competente managerial a universitatilor.
(2) Limitarea numarului de universitari pe criterii stricte de competenta stiintifica ; evaluarea periodica a competentei universitarilor.
(3) Votarea bugetului facultatilor si respectiv al universitatilor in adunare generala si publicarea lui in presa locala si centrala.
(4) Interventia organelor abilitate ale statului in conditiile in care unii factori de raspundere universitari directioneaza in ascuns anumite fonduri, asa cum se face cu orice functionar care manipuleaza fonduri ilegal.
(5) Eliminarea presiunilor exercitate de catre MEC asupra universitatilor in scopul gasirii resurselor financiare complementare. Aceasta politica desfasurata in ultimii 10 ani a dus la aparitia Universitatilor de tip SRL, care efectiv « vand » intr-o varinata mascata (prin intermediul formelor de invartamant la distanta, cursuri postuniversitare de slaba calitate, locuri cu plata etc.) diplome de studii universitare. Am putut asista astfel in multe universitati la dublarea sau triplarea numarului de locuri, in dauna evidenta a calitatii actului didactic. In opinia noastra, sursele financiare complementare, nu vor putea constitui o alternativa operanta in Romania, decat in momentul relansarii reale a economiei. Numai atunci va putea exista alternativa atragerii de fonduri prin intermediul contractelor de cercetare.
V. RECIPROCITATEA RELATIEI STUDENT–CADRU UNIVERSITAR; CRESTEREA ROLULUI STUDENTILOR IN APRECIEREA CADRELOR UNIVERSITARE
Prestigiul unei universitati este dependent de performanta universitarilor, precum si de gradul lor de exigenta fata de studenti. In schimbul exigentei academice, universitatea trebuie sa recunoasca maturitatea studentilor, prin a le acorda girul de evaluatori ai calitatii procesului de invatamant. Intr-un sistem universitar unde nu exista o directa implicare a studentilor in procesul de evaluare academica, unii profesori pot uita extrem de usor ca respectul celor din jur se castiga, nu se impune. Studentilor trebuie sa li se acorde posibilitatea identificarii dascalilor competenti si a cursurilor moderne, care ii pot ajuta in formarea lor. Pentru atingerea unui nivel de performanta inalt, universitarii trebuie la randul lor sa fie loiali institutiei in care lucreaza.
Se impun in consecinta urmatoarele masuri:
(1) Evaluarea anuala a cadrelor didactice de catre studenti. Rezultatele trebuie centralizate si de ele trebuie tinut seama in momentele in care se analizeaza dosarul academic al cadrelor universitare.
(2) Renuntarea la prezenta obligatorie ca metoda de umplere a salilor de curs indiferent de calitatea cursului si stabilirea clara a conditiilor obligatorii pentru participarea la seminarii si laboratoare/lucrari.
(3) Stoparea imediata a « navetismului » universitar prin semnarea unor contracte de munca individuale cu clauze ferme de fidelitate prin care se angajeaza sa nu aiba ore la alte facultati, incalcarea acestora ducand la desfacerea contractului de munca.
(4) Organizarea de « office hours » – cel putin doua ore saptamanal sa fie alocate de fiecare cadru didactic universitar pentru intalniri cu studentii in vederea discutiilor pe marginea cursurilor si seminariilor.
VI. RESTABILIREA DEMNITATII PROFESIONALE SI MORALE A CADRULUI UNIVERSITAR
In invatamantul superior romanesc constatam aparitia unor profesori a caror valoare nu e bine definita stiintific, profesional sau moral. Prin aceasta se arunca in derizoriu rolul profesorului de potential model in formarea noilor generatii.
1. Redefinirea criteriilor de apreciere stiintifica si didactica a universitarilor in vederea stabilirii unei echivalente intre titlu si valoare academica si a prevenirii accederii la titulaturi academice a non-valorilor
In prezent exista un numar impresionant de cadre universitare ale caror dosare academice sunt sustinute de publicatii aparute in reviste fara valoare stiintifica reala, nemonitorizate de bazele de date stiintifice internationale. Acesti universitari favorizeaza la randul lor perpetuarea acestor sisteme ambigui de evaluare stiintifica, aruncand in derizoriu activitatea stiintifica reala. Pentru a impiedica aceste fenomene, trebuie luate urmatoarele masuri:
(1) Utilizarea prioritara a urmatoarelor criterii de promovare sau de verificare a competentei universitarilor: activitatea stiintifica, reflectata in mod prioritar de publicatiile acceptate in reviste cotate ISI si/sau indexate in baze de date intrenationale (ex. Eric, MathScieNet, Medline, PsyInfo etc.).
(2) Urmarirea de catre MEC printr-o directie specializata a respectarii stricte a acestor masuri.
2. Combaterea coruptiei universitare, a nepotismului, a despotismului universitar, a politizarii universitatilor
Lipsa democratiei universitare, absenta intelegerii si aplicarii corecte a notiunii de autonomie universitara, imixtiunea politicului in univesitati sunt fenomenele care stau la baza coruptiei universitare si degradarii standardelor stiintifice. Aceste fenomene trebuie blocate prin luarea urmatoarelor masuri:
(1) Depolitizare a universitatilor, fenomen sechelar din perioada de dictatura comunista. Nu este acceptabil ca la conducerea catedrelor, clinicilor, facultatilor, universitatilor sa se mai afle inca persoane care au fost colaboratori activi ai politiei politice in timpul regimului comunist. Calitatea de cadru universitar nu exclude posibilitatea de a intra in politica. Invers, insa, nu ar trebui sa fie posibil ca activismul politic sa propulseze cariera universitara a unor indivizi, independent de valoarea lor. Nu in ultimul rand, acreditarea unor institutii universitare lipsite de un standard minim a fost posibila exclusiv prin influenta politica la nivel ministerial. Este necesara prin urmare interventia institutiilor statului (MEC, CNCSIS, justitie) pentru respectarea exclusiva a criteriilor de valoare, indiferent de optiunile politice in acreditarea posturilor si institutiilor, precum si interzicerea accederii in pozitii de conducere a persoanelor compromise moral.
(2) Stoparea antiselectiei generate de angajari sau promovari pe baza de nepotism (alte criterii decat cel valoric), mentinerea unor relatii universitare bazate pe interes de performanta stiintifica, iar nu prin cultivarea unei mediocritati obediente. In acest sens, este necesara aplicarea normelor vietii academice in care singurele criterii de promovare sau de verificare a competentei universitarilor sa fie activitatea stiintifica reflectata in publicatii acceptate in reviste de circulatie internationala si activitatea didactica cuantificata prin evaluari academice periodice.
(3) Oprirea fenomenelor de coruptie aparute in legatura cu examinarea studentilor (ex. favoruri financiare etc.), acceptarea de lucrari de diploma sau master, admiterea la doctorat, scoaterea la concurs a unor posturi in catedra, eliberarea de diplome fara acoperire academica. Semnalarea acestor fenomene trebuie sa implice interventia justitiei. Statul nu poate fi un martor tacut al unor abuzuri si acte de coruptie aparute sub pavaza unei autonomii universitare prost definite.
(4) Oprirea fenomenelor de deturnare a fondurilor universitare catre unitatile aflate in subordinea directa a persoanei indrituite cu cu dreptul de decizie asupra repartizarii acestor fonduri prin introducerea unui control din partea forurilor ministeriale de resort.
VII. MASURI IMEDIATE DE EFICIENTIZARE A ACTIVITATII CONSILIUL NATIONAL AL CERCETARII STIINTIFICE DIN INVATAMANTUL SUPERIOR (CNCSIS)
CNCSIS este principala institutie care poate influenta dezvoltarea cercetarii in invatamantul superior, cu impact asupra standardelor generale de cercetare in Romania. Observam insa ca CNCSIS perpetueaza un sistem invechit si clientelar in cercetare care arunca Romania in umbra sub aspectul impactului ei in cercetarea internationala (vezi Tabelul 1 din Anexe). Astfel, (1) adesea echipa de evaluatori este formata din profesionisti marcanti doar la nivel local dar fara o minima recunoastere internationala, organizati in grupuri de interes care se sustin sau se blocheaza reciproc; (2) procesul de evaluare este obscur in masura in care adesea investigatorul principal nu primeste feedback-ul evaluatorilor pana la data la care poate contesta punctajul grantului; (3) fondurile de cercetare sunt distribuite dupa o mentalitate socialista in care fiecare primeste cate ceva, dar insuficient pentru a duce la capat o cercetare serioasa; adica cercetatorii se fac ca cerceteaza iar CNCSIS se face ca sustine financiar aceste cercetari.
Noi credem ca introducerea de urgenta a unor criterii minime de calitate din practica internationala in functionareae CNCSIS poate schimba radical situatia cercetarii in Romania.
Echipa de Evaluatori
Echipa de evaluatori trebuie sa fie formata din profesioniti, doctori in domeniul fiecaruia de specialitate, cu cel putin o publicatie, ca prim autor, cotata ISI (Institut for Scietific Information; ISI). Daca exista un numar limitat de locuri pentru evaluatori atunci criteriile ISI (ex. numarul si citarea internationala a publicatiilor cotate ISI) vor prevala in selectia acestora. Pentru anumite domenii in care nu exista autori cu publicatii cotate ISI, criteriile de selectie sunt: (1) publicatii in reviste internationale indexate in baze de date reprezentative pentru domeniu (ex. Eric pentru Educatie; MathScieNet pentru Matematica; Medline pentru Medicina; PsychInfo pentru Psihologie etc.) sau daca acestea nu exista (2) publicatii in reviste internationale cu board si referenti de specialitate. In selectarea evaluatorilor se va tine SERIOS cont de conflictul de interese (ex. nu poti evalua un grant in care esti membru al echpei de cercetare) si se va face o prioritate din includerea in echipa de evaluatori a cercetatorilor romani (sau straini) de prestigiu din strainatate.
Procesul de Evaluare
In evaluare, pe langa normele deja existente, se va urmari probabilitatea ca rezultatele granturilor sa fie publicate in reviste internationale cu cotatie ISI sau indexate in baze de date internationale. Acesta probabilitate rezulta din: (1) capacitatea investigatorului principal si a sponsorului/mentorului (in cazul grant-urilor pentru tineri) dovedita prin publicatii anterioare; (2) proiectul de diseminare a rezultatelor propus de investigatorul principal.
Fiecare aplicant va primi odata cu punctajul grantului si evaluarile celor trei experti care au evaluat grantul.
Daca exista o discrepanta intre punctajele celor trei evaluatori, comisiile CNCSIS vor stabili punctajul final inclinand spre punctajul oferit de evaluatorul cu cea mai mare influenta la nivel international, dovedita prin publicatii ISI sau indexate in baze de date internationale.
CNCSIS va face clar in anunturile sale ca proiectul de cercetare propus prin analiza teoretico-metodologica trebuie sa fie integrat in cercetarea internationala si ca este inacceptabil ca raportarea sa se faca doar la literatura romanesca de profil.
Criteriile de evaluare si ghidul evaluatorui vor fi afisate public pe site-ul CNCSIS.
Distribuirea Fondurilor
Fondurile oferite pentru fiecare aplicatie se negociaza, pornindu-se de la bugetul initial propus de investigatorul principal. Fondurile negociate sunt apoi distribuite astfel incat sa acopere complet bugetele negociate ale granturilor. Granturile care sunt in prima cincime (20%) a ierarhiei dar nu beneficiaza de finantare din cauza resurselor financiare reduse ale CNCSIS, primesc gradatie de merit Clasa A. Gradatia de merita Clasa A arata ca grantul este considerat valoros si are avizul CNCSIS pentru a fi derulat, desi nu a fost finantat ca urmare a resurselor financiare reduse. Gradatia de merit trebuie sa conteze in aplicatii viitoare la CNCSIS (sau alte organizatii romanesti sau internationale care ofera finantare pentru cercetare), in CV-ul profesional si in cotatia institutiei la care este afiliat investigatorul principal, daca grantul a fost derulat. Derularea grantului va incepe la data finantarii (intrarea banilor in contul institutiei investigatorului principal).
VIII. SUGESTII DE REORGANIZARE A SCOLILOR DOCTORALE SI DE DEZVOLTARE A SCOLILOR POSTDOCTORALE
O problema grava cu care se confrunta sistemul educational din Romania este reprezentata de nivelul calitativ scazut al doctoratelor. In tarile vest-europene materiale din teza de doctorat sunt publicate in asa numitele “peer-reviewed journals”, reviste, in marea majoritate cotate ISI sau indexate in baze de date internationale, in modul acesta existand recunosterea internationala a tezei de doctorat. Din nefericire, in Romania, in marea lor majoritate, tezele de doctorat sunt reprezentate de materiale foarte stufoase dar nepublicate in reviste de circulatie internationala si deci, recunoscute doar de comisia ce acorda titlul de doctor. Nerecunosterea internationala a calitatii stiintifice a tezei de doctorat poate deschide calea spre impostura academica. De aceea consideram ca o prima masura absolut obligatore reasezarea acordarii titlurilor de conducator de doctorat precum si titlurilor de doctor dupa criteriile internationale.
1. Redefinirea criteriilor de conducator de doctorat
(1) Conducatorii de doctorat trebuie sa fie doctori in domeniile lor, cu titlul academic de conferentiar sau profesor universitar si sa demonstreze, ca si criterii minime de intrare (se pot stabili criterii suplimentare pentru fiecare domeniu!), un minim de 10 publicatii sau conferinte cotate si citate in reviste ISI sau un numar de 3 publicatii sau conferinte ca prim autor in reviste ISI; pentru domeniile in care acest criteriu nu poate fi indeplinit momentan, se acorda timpul de gratie de 3 ani pentru indeplinirea lui. In cazul in care conducatorul respectiv de doctorat nu indeplineste acest criteriu dupa 3 ani i se retrage conducerea de doctorat.
(2) Conducatorul de doctorat poate avea maxim 5 (cinci) doctoranzi.
(3) Numarul de doctoranzi poate creste la 7 (sapte) in situatia in care conducatorul de doctorat face dovada ca are resursele financiare (granturi interne sau internationale) prin care sa asigure salarizarea doctoranzilor.
(4) Conducatorul de doctorat poate conduce doctorate numai in specialitatea in care lucreaza.
(5) Conducatorul de doctorat poate primi noi doctoranzi numai pana la varsta de pensionare (65 de ani).
(6) Conducatorii de doctorat sunt incurajati sa conduca doctorate in co-tutela cu conducatori de doctorate din UE, SUA, si statele puternic industrializate (ex. Japonia).
2. Redefinirea criteriilor acordarii titlului de Doctor in Stiinte (PhD)
Titlul de doctor in stiinte (PhD) se acorda numai daca doctorandul face dovada insusirii teoretice dar si practice a cunostiintelor pe care trebuie sa le acumuleze:
(1) Pentru a demonstra acest lucru titlul de doctor in stiinte se acorda doar persoanelor care au publicat cel putin un articol in reviste de circulatie internationala, cotate ISI sau indexate in baze de date internationale (ex. Eric, MathScieNet, Medline, PsyInfo etc.), sau au o conferinta inregistrata ISI.
(2) Durata doctoratului nu poate depasi 5 ani (doctorat cu frecventa) respectiv 6 ani (doctorat fara frecventa).
(3) In timpul doctoratului, doctoranzii sunt stimulati sa colaboreze cu laboratoare din UE, SUA sau tarile puternic industrializate putand efectua stagii de pregatire, pe perioade nedeterminate, in aceste laboratoare.
3. Alte dispozitii
Titlul de doctor in stiinte obtinut in UE, SUA sau celelalte tari puternic industrializate este recunoscut in Romania.
4. Obligatiile Ministerului (MEC)
(1) sa monitorizeze atent indeplinirea acestor conditii.
(2) sa elimine gradual (in functie de fondurile avute la dispozitie) doctoratul la fara frecventa.
(3) sa gaseasca cat mai multe oportunitati pentru specializarea doctoranzilor in UE, USA si celelalte tari puternic industrializate. In acest sens se va lua legatura cu ministerele de specialitate din tarile respective pentru a identifica oportunitatile si fondurile necesare.
5. Dezvoltarea scolilor postdoctorale
In tarile occidentale postdoctoratul este platforma de formare a cercetatorilor de marca. In Romania, cele mai multe universitati si institute de cercetare nu au dezvoltat scoli postdoctorale, aceasta avand impact negativ direct asupra calitatii cercetarilor de varf in Romania. Prin urmare solicitam MEC sa examineze posibilitatea introducerii acestor scoli postdoctorale pornind de la cateva principii internationale:
(1) Un program postdoctoral este organizat pe parcursul a 1-3 ani;
(2) Programele postdoctorale sunt focalizate pe activitati de cercetare initiate de indrumatorul postdoctoranzilor; Indrumatorul posdoctoranzilor trebuie sa fie conducator de doctorat.
(3) Sustinerea financiara a postdoctoranzilor se face din grant-urile de cercetare obtinute de indrumatorul acestora; numarul postdoctoranzilor pentru fiecare indrumator depinde de resursele financiare pe care indrumatorul le poate mobiliza (dar nu se va depasi un numar de 10 postdoctoranzi pentru fiecare indrumator);
(4) Indrumatorul trebuie sa fie conferentiar sau profesor universitar (sau echivalentul acestora in institutele de cercetare).
MEC va sustine scolile postdoctorale prin masuri care sa permita angajarea pe pozitii de cercetare stabile
in institutiile sale numai a absolventilor scolilor postdoctorale.
IX. DEONTOLOGIA PROFESIONALA, COMBATEREA CORUPTIEI SI A IMPOSTURII IN INVATAMANTUL SUPERIOR
Una dintre cele mai grave probleme cu care s-a confruntat sistemul educational in ultimii 15 ani a fost degradarea permanenta a imaginii profesorului universitar. Acest fenomen, care a dus la o sacadere fara precedent a calitatii actului didactic si a unei competitii reale in sistemul universitar, a fost generat de urmatoarele doua componente:
(1) politizarea sistemului educational.
(2) tolerarea si promovarea imposturii si a incompetentei.
Noua clasa politica formata dupa 1990 a considerat statutul de profesor universitar, ca pe o metoda suplimentara de legitimizare a deciziilor luate, astfel incat un mare numar de demnitari au obtinut pe cai discutabile, titlurile stiintifice de DOCTOR sau Profesor Universitar. NU putine au fost situatiile in care s-a mers pana acolo, incat au fost infiintate universitati in localitati in care nu exista nici pe departe potentialul stiintific care sa justifice acest act, doar pentru simplu motiv de a acorda titlurile amintite unui Deputat, Senator, Ministru etc. Avand in vedere profunda criza financiara existenta in educatie, consideram in primul rand ca nu este moral ca o persoana care ocupa o functie politica remunerata de la Bugetul de Stat (Ministru, Secretar de Stat, Director General in Minister, Deputat, Senator etc.) sa ocupe in acelasi timp si un post de cadru didactic, primind astfel un al doilea salariu platit tot de la Bugetul de Stat. In al doilea rand, amestecarea acestor doua functii face imposibila disocierea opiniilor exprimate in calitate de „cadru didactic”, fata de cele ale politicianului ascuns in spatele meseriei de dascal.
In invatamantul superior romanesc constatam aparitia unor profesori a caror valoare nu e bine definita stiintific, profesional sau moral, prin aceasta aruncandu-se in derizoriu rolul profesorului de potential model in formarea noilor generatii. Impostura si politizarea sistemului universitar au generat traficul de influenta si coruptia, fenomene larg raspandite atat in sistemul pre-universitar, cat si in cel universitar.
De aceea consideram ca o prima masura absolut obligatorie de redresare a sistemului educational, introducerea criteriilor de promovare universitara unanim acceptate in lumea internationala si, dupa o perioada de gratie (3-5) ani, o re-evaluare a tuturor titlurilor stiintifice acordate inainte de anul 2005.
1. Redefinirea criteriilor de apreciere stiintifica si didactica a universitarilor in vederea stabilirii unei echivalente intre titlu si valoare academica si a prevenirii accederii la titulaturi academice a non-valorilor
Utilizarea prioritara a urmatoarelor criterii de promovare sau de verificare a competentei universitarilor:
(1) Activitatea stiintifica, reflectata in mod prioritar de publicatiile acceptate in reviste cotate international (sistemul ISI sau indexate in baze de date internationale).
(2) Capacitatea de a organiza si conduce grupuri de cercetare, fapt refelectat prin granturi castigate in calitate de director in urma unor competitii (CNCSIS).
(3) In cazul solicitarii obtinerii titlului de profesor universitar, va trebui demonstrata capacitatea solicitantului de a deschide un nou domeniu de cercetare, inexistent pana in acel moment in universitatea respectiva.
(4) Implicarea cadrelor didactice in proceduri de evaluare a articolelor stiintifice (sistem peer-review) din reviste de circulatie internationala (ISI); eventual membru al unui colegiu redactional al unei astfel de reviste.
(5) Ierarhizarea anuala a cadrelor didactice din fiecare universitate si eliminarea din sistemul universitar a persoanelor care se situeaza pentru 3 (sau 5) ani consecutiv pe ultimele pozitii ale acestor clasamente.
(6) Evaluarea activitatii cadrelor didactce de catre studenti, singurii beneficiari directi ai actului didactic.
(7) Introducerea in grilele de evaluare a unei rubrici speciale care sa permita sesizarea de catre studenti a actelor de coruptie si trafic de influenta.
(8) Ierarhizarea anuala a universitatilor si sistarea finantarii de la Bugetul de stat in cazul institutiilor care se situeaza 5 ani consecutiv pe ultimele 3 pozitii in aceste clasamente.
(9) Urmarirea de catre MEC printr-o directie specializata a respectarii stricte a acestor masuri.
2. Combaterea coruptiei universitare, a nepotismului, a despotismului universitar, a politizarii universitatilor
(1) Depolitizarea universitatilor, fenomen sechelar din perioada de dictatura comunista. Calitatea de cadru universitar nu exclude posibilitatea de a intra in politica. Invers, insa, nu ar trebui sa fie posibil ca activismul politic sa propulseze cariera universitara a unor indivizi, independent de valoarea lor. Nu in ultimul rand, acreditarea unor institutii universitare lipsite de un standard minim a fost posibila exclusiv prin influenta politica la nivel ministerial.
(2) Stoparea antiselectiei generate de angajari sau promovari pe baza de nepotism (alte criterii decat cel valoric).
(3) Mentinerea unor relatii universitare bazate pe interes de performanta stiintifica, iar nu prin cultivarea unei mediocritati obediente.
(4) Oprirea fenomenelor de coruptie aparute in legatura cu examinarea studentilor, acceptarea de lucrari de diploma sau master, admiterea la doctorat, scoaterea la concurs a unor posturi in catedra, eliberarea de diplome fara acoperire academica. Semnalarea acestor fenomene trebuie sa implice interventia justitiei. Statul nu poate fi un martor tacut al unor abuzuri si acte de coruptie aparute sub pavaza unei autonomii universitare prost definite. Drept urmare, se vor sanctiona drastic actele de coruptie, mergandu-se pana la desfacerea contractului de munca al cadrelor didactice gasite vinovate. Formarea la nivelul MEdC a unor organisme care sa analizeze imediat orice sesizare a unui act de coruptie sau trafic de influenta.
(5) Oprirea fenomenelor de deturnare a fondurilor universitare catre unitatile aflate in subordinea directa a persoanei indrituite cu cu dreptul de decizie asupra repartizarii acestor fonduri prin introducerea unui control din partea forurilor ministeriale de resort.
3. Prevenirea fraudei si imposturii
In orice stat civilizat cercetarea este reglementata la nivelul unitatii de cercetare de un Institutional Review Board (IRB). El asigura: (1) corecta derulare a cercetarii; (2) onesta stocare a datelor si diseminare a rezultatelor si (3) protectia subiectilor si cercetatorilor implicati in activitatile de cercetare. In orice proces de cercetare intervin cel putin patru etape: (1) etapa de preproiect in care se aproximeaza design-ul cercetarii prin incercari, tatonari etc. (2) etapa de proiect in care se specifica clar obiectivele/ipotezele, metoda de cercetare si rezultatele scontate; (3) etapa de derulare a cercetarii si (4) etapa de diseminare a rezultatelor proiectului. Daca primele trei etape corespund “contextului descoperii” etapa a trei corespunde “contextului prezentarii”. IRB intervine din faza a doua “sanctionand” proiectul si asigurandu-se ca el se deruleaza conform planului in scopul respectarii principiilor de testabilitate, verificabilitate si falsificabiliate.
Este inacceptabil ca in Romania multe din unitatile de cercetare nu au IRB. Probabil ca daca acest lucru s-ar cunoaste in strainatate, revistele de prestigiu nu ar publica cercetari derulate in Romania deoarece nu au cum sa se asigure de diferenta dintre cercetare onesta, frauda si distorsiune (ex. formularea in fapt a ipotezelor dupa culegera datelor dar proiectia lor apriori in lucrarea scrisa).
Asadar, propunem ca fiecare unitate de cercetare din subordinea MEC sa aiba un Institutional Review Board. Acesta aproba proiectele de cercetare si supervizeaza derularea lor, stocarea datelor si diseminarea rezultatelor. In acest fel:
(1) se evita fraude legate de distorsionarea datelor culese, de prelucrarea datelor si prezentarea rezultatelor (ex. formularea ipotezelor dupa culegera datelor invalidand principiul fundamental al verificabilitatii si falsificabilitatii) precum si de diseminarea rezultatelor (ex. fragmentarea sau prezentarea lor selectiva).
(2) se promoveaza un demers stiintific in utilizarea metodologiei de lucru evitandu-se utilizarea eronata a metodelor cantitative sau utilizarea nestiintifica a metodologie calitative.
(3) se asigura protectia subiectilor implicati in cercetare si a cercetatorilor.
De asemenea fiecare unitate academica va avea o Comisie de Deontologie care va sanctiona frauda, erorile si impostura in actul educational si de cercetare. O atentie deosebita se va acorda asezarii in normalitate a relatiei dintre pozitia academica si autoprezentare. Spre exemplu, adesea, mizand pe slaba informare a publicului sau a partenerilor, tinerii aflati in faza de invatare (ex. doctoranzi, preparatori, asistenti) promoveaza ideea ca sunt specialisti si isi asuma sarcini care implica aceste competente punad la risc credibilitatea institutiei din care fac parte.
X. PROMOVAREA ACADEMICA
In Romania promovarea academica este adesea supusa dorintei « sefului ». Competenta si valoare sunt adesea marginalizate. Sunt tipice in unitatile romanesti situatii in care « gradele superiore » sunt sub valoarea « gradelor inferioare » sub aspectul contributiei stiintifice. In plus, se mosteneste inertial o mentalitate a sistemului comunist si anume ca « seful » este si cel mai competent profesional. In tarile occidentale adesea profesionistii remarcabili, foarte activi profesional, evita se se implice in aspecte administrative. Trebuie inteles clar faptul ca nu poti derula foarte performant si simultan si activitati administrative si activitati academice. « Seful » nu este cu necesitate si cel mai bun din punct de vedere profesional (desi poate fi). Intelegerea acestor doua principii minime de relationare academica : (1) promovarea pe baza de valoare stiintifica exprimata in criterii explicite si (2) redimensionarea relatiei « sef »- « subordonat » in domeniul academic prin recunoasterea subordonarii administrative nu stiintifice, poate duce la detensionarea mediului academic si la promovarea calitatii.
Asadar, propunem:
(1) In aceeasi unitate de lucru, nu se poate promova la un grad superior un candidat daca performanta lui academica, exprimata in primul rand in activitati stintifice indexate ISI si in baze de date internationale, este sub nivelul altului coleg aflat la acelasi nivel academic. Se pot face exceptii numai in conditiile in care se mizeaza pe dezvoltarea unui domeniu de interes pentru institutia in cauza si in acest caz: (a) candidatul trebuie sa primeasca votul colectivului si (b) sa demonstreze capacitatea de a dezvolta un domeniu prin activitati stiintifice ale caroro produse sunt indexate ISI si in baze de date internationale.
(2) Rediscutarea criteriilor de promovare academica si de acordare a conducerii de doctorate prin prima criteriilor internationale (ex. publicatii in reviste cu ISSN, lucrari cu ISBN, indexare ISI si in baze de date internationale etc.). Exista astazi o impostura care amesteca in autoprezentare (ex. CV si lista de lucrari) revistele de popularizare a stiintei si lucrari prezentate la conferinte locale sau publicate in volume ale conferintelor fara ISBN, cu productii stiintifice in regim de « peer-review » cu ISSN, ISBN, indexate international sau cotate ISI. CV-urile si listele de lucrari false trebuie sa se considere frauda si sa faca obiect de analiza si sanctionare prin Comisiile de Deontologie.
(3) Prezentarea clara si afisarea explicita a criteriilor de promovare astfel incat promovarile sa poata fi prezise prin simpla analiza a activitatii stiintifice a candidatului si a criteriilor de promovare. Singurul blocaj in promovarea profesionala a unui candidat in conditiile in care acesta indeplineste criteriile de promovare explicit afisate poate fi reprezentat de lipsa resurselor financiare.
apreciez pozitiv preocuparea