Publicam un comunicat de presa de ultima ora care a fost trimis si reprezentantilor majori din mass-media si domnului ministru Mircea Miclea. Semnatarii sunt Asociatia Ad Astra, Forumul Academic Roman si Portalul RLIV.
Sebi Buhai, 6:30 GMT, 19-01-05
COMUNICAT
1. Mircea Miclea este primul Ministru al Educatiei si Cercetarii care a initiat un dialog cu comunitatea stiintifica.
2. Cercetatorii considera ca numirea secretarilor de stat pe criterii politice, in detrimentul celor strict legate de de competenta, va impiedica reforma.
3. Cercetarea din Romania este sub nivelul unor tari slab dezvoltate.
1. Mircea Miclea este primul Ministru al Educatiei si Cercetarii care a initiat un dialog cu comunitatea stiintifica
Mircea Miclea este primul Ministru al Educatiei si Cercetarii care a initiat un dialog cu comunitatea stiintifica. Mircea Miclea a raspuns public, acum cateva zile, solicitarilor scrisorii deschise a unor reprezentanti ai mediului stiintific,declarand ca „singurele criterii care vor sta la baza numirii secretarilor de stat pentru invatamant superior si cercetare vor fi competenta si performanta stiintifica, ambele probate prin lucrarile publicate. Detinatorii acestor functii vor fi personalitati cu valoare stiintifica recunoscuta”.
Semnatarii scrisorii deschise, ForumulAcademic Roman (http://www.forum-academic.com), asociatia Ad Astra a cercetatorilor romani(http://www.ad-astra.ro) si portalul „Romania, Libera in Viitor” (http://www.romanialibera.com) multumesc public ministrului Miclea pentru angajamentul luat, si spera ca actuala campanie de presa negativa instrumentata impotriva actualului ministru sa nu zadarniceasca initiativele de reformare profunda a sistemului educational si stiintific romanesc.
2. Cercetatorii considera ca numirea secretarilor de stat pe criterii politice, in detrimentul celor strict legate de competenta, va impiedica reforma
Forumul Academic Roman, asociatia Ad Astra a cercetatorilor romani si portalul „Romania, Libera in Viitor” considera ca numirea secretarilor de stat din Ministerul Educatiei si Cercetarii pe criterii politice, in detrimentul celor de competenta, este in masura sa pericliteze sperantele de reforma reala a sistemului educational si stiintific.
Reiteram cererea noastra initiala ca viitorii secretari de stat sa fie persoane care s-au remarcat printr-o tinuta academica deosebita, probata prin rezultate stiintifice recunoscute international si atitudini publice clare asupra directiilor majore in care trebuie orientata reforma invatamantului si cercetarii. Gravitatea problemelor cu care se confrunta invatamantul universitar si cercetarea (goana dupa titluri universitare fara a avea acoperirea stiintifica necesara, auto-perpetuarea in functii de conducere, clientelismul prin care se acorda granturile de cercetare, nepotismul, politizarea, blocarea transferului de generatii, exodul tinerilor valorosi, subfinantarea) nu pot fi rezolvate de persoane care s-au „adaptat” fara remuscari la toate regimurile politice, fie ele post- sau pre- revolutionare. Aceste reforme necesita persoane dispuse sa-si puna energia in slujba comunitatii academice, a interesului societatii si nu a unor grupuri de interese sau a dorintei individuale de a-si transforma capitalul politic intr-o pozitie guvernamentala de complezenta.
Situatia dramatica din invatamantul universitar si cercetare necesita o reforma de anvergura, conform urmatoarelor principii:
1. Asigurarea democratiei universitare: alegeri democratice prin vot universal; eliminarea conflictelor de interese din cadrul comisiilor decizionale; transparenta deciziilor si accesul la informatie; reciprocitatea relatiei student-cadru universitar.
2. Corectitudinea gestionarii fondurilor publice, prin asigurarea transparentei bugetului universitatilor si institutelor de cercetare, a fondurilor alocate pentru cercetare; asigurarea unei conduceri competente din punct de vedere managerial atat la nivelul Ministerului Educatiei si Cercetarii, cat si al universitatilor si institutelor de cercetare.
3. Restabilirea demnitatii profesionale si morale a cadrelor universitare si a cercetatorilor, prin redefinirea criteriilor de apreciere stiintifica si didactica conform practicilor internationale, in vederea stabilirii unei echivalente intre titlu si valoare academica si a prevenirii accederii la titulaturi academice sau stiintifice a persoanelor incompetente; combaterea coruptiei universitare, a nepotismului, a despotismului universitar, a politizarii universitatilor.
4. Asigurarea unui transfer de generatii care sa promoveze valoarea – ocuparea posturilor strict pe criterii de valoare stiintifica, recunoscute pe plan international, atat in universitati, cat si in institutele de cercetare.
5. Reorganizarea sistemului universitar si de cercetare: alocarea unor bugete corespunzatoare educatiei si cercetarii stiintifice; reevaluarea periodica a corpului profesoral si de cercetare; reevaluarea periodica si retragerea acreditarilor universitatilor si institutelor de cercetare care nu corespund standardelor internationale.
6. Aplicarea prevederilor legii privind deconspirarea Securitatii in cazul persoanelor din conducerea institutiilor de invatamant superior.
3. Cercetarea din Romania este sub nivelul unor tari slab dezvoltate
Asociatia Ad Astra a cercetatorilor romani a dat recent publicitatii un clasament al productivitatii stiintifice internationale, pe baza datelor Institute of Scientific Information, (ISI), SUA. In acest clasament, Romania se situeaza pe locul 66, cu doar 0,77 lucrari stiintifice pe mia de locuitori, fiind devansata de tarile vecine (Ungaria – 3,91 lucrari pe mia de locuitori, Bulgaria – 2,19 lucrari pe mia de locuitori, Ucraina – 0,91
lucrari pe mia de locuitori), de multe alte tari est-europene (Cehia, Slovacia, Croatia, Polonia, Rusia, Belarus), precum si de tari ca Trinidad & Tobago, Africa de Sud, Uruguay sau Iordan.
In ultimii ani, Romania a coborat in clasamentul productivitatii stiintifice. Intr-un clasament anterior, din 1998, publicat de National Science Foundation, SUA, Romania se afla pe locul 57.
Productivitatea stiintifica a fost masurata raportand la populatie numarul de publicatii stiintifice recenzate de ISI, publicate in ultimii 10 ani. Datele au fost publicate pe internet la adresa http://www.adastra.ro/library/reference/ISI_publications_by_country_2003.xls
ISI este institutia cea mai recunoscuta pe plan international in domeniul monitorizarii si recenzarii publicatiilor stiintifice.
ISI publica periodic si o lista a celor mai citati oameni de stiinta din lume. In aceasta lista este prezent un singur cercetator din Romania (Ionel Ciucanu, de la Universitatea de Vest din Timisoara).
Date de contact:
Forumul Academic Roman
www.forum-academic.com
Presedinte: Nicolae Hurduc, Universitatea Tehnica Iasi si Universitatea
Paris XIII, Franta
Asociatia Ad Astra a cercetatorilor romani
www.ad-astra.ro
Director: Razvan Florian, Universitatea din Genova, Italia, si Centrul de
Cercetari Cognitive si Neuronale, Cluj
Portalul „Romania, Libera in Viitor”
www.romanialibera.com
Editor „Cercetare, Stiinta, Tehnologie”: Sebastian Buhai, Institutul Tinbergen si Universitatea Erasmus Rotterdam,
Olanda
La prima vista pare perfect. Pe urma, te gandesti ca scaderea rangului Romaniei
in ultimii 10 ani se datoreaza poate faptului ca o parte semnificativa dintre cei care publica „tare” s-au expatriat.
Ar fi necesara o analiza mai aprofundata a celor care fac cercetarea acasa: daca productivitatea *acestora* a scazut in ultimii 10 ani, abia atunci se poate arunca pisica in curtea Ministerului.
Nu-mi e prea clar ce inseamna „reciprocitatea relatiei profesor-student”. Imbunatatirea relatiei profesor-student mi se pare insa dezirabila.
Iar nu mi-e clar de cand este ISI cea mai importanta organizatie care *recenzeaza*. Eu n-am auzit de nimeni care face recenzii pentru ISI. Revistele de recenzii au un cu totul alt scop decat sa faca clasamente de tipul celor facute de ISI.
Exemplul de la sfarsit, cu chimistul cu o multime de citari, mi se pare deplasat. E normal poate ca-n chimie, unde ai nevoie de infrastructura serioasa, sa avem putini reprezentanti. Pana la urma, cate intreprinderi chimice romanesti sunt in topul
mondial al chimiei?
In matematica (unde numarul de citari e infim comparat cu ce se intampla-n stiintele
empirice), unde a face stiinta nu depinde prea mult de infrastructura, avem un numar apreciabil de oameni de stiinta remarcabili, considerati printre cei mai mari din domeniu.
Stiinta nu se reduce la chimie si la stiinte biomedicale – unde lumea buna scrie articole cu sutele si innoata-n mii de citari. A
Absolutizarea nenuantzata a „criteriului ISI”
poate fi la fel de paguboasa ca si ingnorarea
lui. Problema asta cu ISI e tare spinoasa.
Devine insa mai simpla daca se insista in a curatza din sistem pe cei care n-au macar 5/10 lucrari mentionate ISI (in domeniile unde e posibil) cand ocupa un post de lector/conferentiar.
Asta nu e insa posibil decat daca se restrange numarul de pseudo-universitati din RO. Cu asta trebuie inceput, doar asta va face ca nivelul scolii sa cresca repede si simtitor: nu mai e toata lumea profesor universitar, salariile cresc, o parte din cei plecati se-ntorc acasa.
Toate cele bune,
Nea Marin