ZBOR DE COCORI
Triunghiul ciung
al păsărilor călătoare,
întîmplătoare trecătoare,
pînă ce-ajung
la capătul de drum predestinat
ce doar natura ştie cum l-a desemnat.
Triunghiul ciung
al păsărilor călătoare
pe-al lor drum lung,
vîrf de săgeată-n zare,
întrun imaginar tunel de zbor,
un cîrd hoinar, minor, rătăcitor,
sub înălţimile albastre,
de-ozonul ce se plimbă printre astre.
Triunghiul ciung
(desen nătîng),
al păsărilor călătoare,
copie nomadă
după o cireadă,
cu staţii intermediare
pentru aprovizionare,
un termen fix, un ţel precis,
peste imaginare paralele plutire,
pe-aceleaşi căi, la dus şi revenire.
Triunghiul ciung
al păsărilor călătoare,
din minte nu pot să-l alung,
reflexie încîntătoare,
semnal al timpului ce trece
şi hotărăşte cînd să plece
să-înfrunte nori, ceaţă şi ploi
în drumul spre meleaguri noi,
la sunetul de oră biologică
dictată de o necunoscută logică.
Cerul pictat
de ciungele triunghiuri liniştite,
tablou simplist sau complicat,
întodeauna repetat
de-începători sau mîini vestite
vis, ideal şi cutezanţă,
involburate de speranţă.