Văd că se evită cu obstinație discuția despre transparența banilor/surselor de finanțare care intră în partide (y compris PDL). Banii “sponsorizează” partidele (total netransparent). Partidele “sponsorizează” cu funcții și posturi1 (total netransparent). Acesta este cercul vicios pe care nimeni nu vrea să-l mângâie pe creștet (cu un control al Curții de Conturi sau o Lege a finanțării partidelor), să-l transforme în pătrat. Deci, fără nici un dubiu, partidele politice sunt principala sursă de corupție din România. Transparența surselor banilor care intră în partide (și ies în momentul în care acestea acced la putere și, mai ales, în timpul campaniilor electorale2), ar da șanse unei politici coerente de cadre în interiorul partidelor – fără Pile, Cunoștințe și Relații. Nu ar mai exista găști (să zicem) și nici atitudine de mafie: ți-am dat, dă-mi3!
1 Avem de a face cu fenomenul cunoscut de toată lumea și numit “clientelă politică”. Datorită partidelor politice care nu promovează în interiorul lor o politică transparentă de recrutare și formare a propriilor cadre, România este un stat clientelar. Nici un partid nu s-a preocupat de profesionalizarea propriilor membri – pe principiul “ți-am dat – dă-mi” (sevește-mă, că te-am servit), în fiecare partid s-au făcut numiri în funcții publice, numiri care nu au ținut cont de competență. Nici măcar nu mai contează că greșelile făcute de către o persoană incompetentă numită într-o funcție publică se contorizează negativ în dreptul partidului care a făcut numirea. Se mizează pe uitare.
2 Avem, de când ne știm cu statul mult prea bogat în proprietăți și servicii, o mare problemă cu banii care provin din publicitate. Există în permanență suspiciunea că un minister sau o agenție de stat își plătește cu un spot publicitar extrem de scump liniștea nu transparența în comunicare. Cazurile mediatizate și probate sunt, din păcate, foarte multe. O simplă căutare prin arhivele ziarelor lămurește problema. Ori, astfel de publicitate, făcută cu scopul de a se așterne liniștea (sau lauda în exces) peste activitatea vreunui minister sau agenții, este clar că nu servește intereselor electoratului.
3 Fenomenul de corupție este politic, deci este clar că trebuie combătut prin mijloace politice – adică prin LEGI. Cum există legi care reglementează relația cetățenilor cu Statul, așa trebuie să existe legi care să regementeze în clar relația partidelor cu banii, posturile și funcțiile pe care le gestionează.
Citiți, spre aprofundarea fenomenului, și: Nu ne-am vândut țara am dat-o gratis,Cumătrocrația privatizează România, Aceasta nu este democrație ci mafie, Impostura, principalul pilon al guvernărilor românești, Am vândut țara – din patriotism, firește și ce mai găsiți (și veți găsi, din păcate!) “răsfoind” blogul. Succes!
Articolul a fost preluat cu aprobarea autorului de pe http://sareinochi.wordpress.com/2011/01/12/partidele-politice-sunt-principala-sursa-de-coruptie-din-romania/
Oare chiar asa sa fie. Nu nu se poate in EUROPA COMUNA asaceva nu este cu putinta caci avem o legislatie comuna care ne inscrie in rindul marilor democratii. Principiul diversitatii pare ca permite si caracteristici locale, mostenite din tata in fiu, si transmise dea lungul veacurilor, ca forma de pastrare a pluralitatii de opinii. Ca nu se stie din care interese obscure, din cind in cind, ni se aduce aminte ca am sarit peste cal, cu intelegerea nu altfel, pare sa nu mai deranjeze pe nimeni caci mai devreme sau mai tirziu aceia-si vor da seama de greselile facute si betele puse in roti nu pot sa ne opreasca pe drumul comun.
Ce rost ar avea sa obligi o clasa politica sa renunte la brandul de tara pe care toata lumea civilizata ni l-a atribuit, cind se stie din declaratii de stat ca economia paralela este cea care duce la prosperitatea natiunii si asigura miscarea democratica din rindul partidelor. Pe plan intern ajunge sa lansezi o campanie de aparare a granitelor si obiceiurilor stramosesti, ca piepturile celor multi sa se umple de mandrie patriotica si sa-si caute dusmanii in rindul celor cu mai putin aer in plamani, sau poate prea mult, cu totii uitand ce au de aparat si cu ce mijloace. Dusmanul sta ascuns de privirile celor multi si loveste din interior nu in interesele dusmanilor comuni din toate zarile, ci chiar in fruntea stanei politice locale.