Se pare ca pentru tarile in curs de dezvoltare, avem de-a face cu un soc exogen prin care dreapta ofertei se misca inspre originea graficului. Totodata se pare ca acest soc ar putea fi permanent. Din cauza ca pretul futures-urilor e definit in dolari, o parte din acest soc e absorbit de devalorizare, deci in termeni reali, pentru monedele care se tin de Euro situatia nu e chiar asa de dramatica. Datorita aprecierii Euro, cresterea de 90% a pretului barilului in dolari din 2002 incoace rezulta intr-o crestere a pretului barilului in Euro de numai 40%.
Recordul precedent, datand din 1990, de $41,15/ baril a fost depasit. Introducand deflatorul PIB in ecuatie, pentru a ajunge la nivelele din 1973 si 1979, care au aruncat America in recesiune, preturile nominale ar trebui sa se miste intre $60 si $100 pe baril, deci situatia nu e nici pe departe similara.
Tarile dezvoltate au invatat insa lectia anilor ’70. Astfel, fata de anii ’70, tarile dezvoltate au redus cotele contributiei petrolului la crearea unui dolar de Produs National Brut. Din 1973, America a redus aceasta cota cu 40%, deci perdantii sunt in principal tarile energofage, in mod principal India, China, Thailanda si tarile africane, care folosesc de 3 ori mai mult petrol pe dolar produs decat tarile dezvoltate.
Agentia Internationala a Energiei estimeaza ca daca pretul de 35 dolari pe baril se va mentine pentru restul anului, cresterea economica mondiala va fi incetinita cu 0,5% din Produsul Mondial Brut, in contextul in care OECD estimase o crestere economica mondiala anul acesta de 3,3%. Acest lucru se explica prin faptul ca tarile producatoare de petrol, ca urmare a cotelor stabilite de OPEC, nu au neaparat profituri marite, deci nu maresc cheltuielile publice cu acelasi nivel cu care tarile consumatoare afectate isi restrang cheltuielile, ceea ce creaza stagflatia, fenomen caracteristic anilor ’70.
Daca pretul futures va ramane la acest nivel o perioada mai lunga de 2 saptamani, pragul psihologic anterior va inceta sa mai fie perceput ca un prag psihologic, iar traderii vor putea impinge pretul spre cote stratosferice ($50+).
Aceste ingrijorari legate de pretul petrolului, si mai mult, prin prisma situatiei din Iraq, ingrijorarile legate de mentinerea bunei credinte in oferta de vanzare la nivelul tarilor arabe, a adus nesiguranta in randul investitorilor bursieri: saptamana trecuta S&P 500 a scazut cu 5%, iar Nikkei cu 11%.
Majoritatea companiilor aviatice deja au introdus taxe suplimentare, iar pe cei care vor calatori cu avionul in vara ii sfatuim sa incerce Lufthansa, Air France sau Lot, care momentan raman printre putinele companii care nu au introdus (inca) aceste suprataxe.
In Romania, o presupusa crestere a pretului benzinei se va rasfrange in mod cert in preturile celorlalte produse, deci vor aparea noi presiuni inflationiste, iar cresterea PNB probabil ca va pierde intre 0,6 si 1% din estimarile de pana acum.