Orice restaurant din Amsterdam care se respecta are pe meniu, alaturi de “Rata cu portocale” sau “Barbatii coapte de taur”, si cate o tigara de cannabis, “garnitura” la cafeaua de dupa masa. Si asta pentru ca in Olanda drogurile usoare sunt tot atat de legale precum prostitutia si casatoria intre homosexuali. La noi in “batatura” insa lucrurile nu stau la fel. In Romania detinerea si comercializarea plantelor halucinogene precum cannabis-ul sau marijuana este considerata infractiune si se soldeaza cu ani lungi dupa gratiile ruginite ale inchisorii. Si totusi, in Bucuresti, ca si in celelalte orase mari de la noi din tara, o adevarata industrie de fabricare si distribuire a drogurilor se extinde mai repede ca o iedera.
Distribuitori centrali
Misiunea de cautare a unor droguri usoare demareaza in plin centrul capitalei, langa fantana de la Universitate. Am aflat ca pe aici se perinda doi-trei distribuitori de “iarba” in cautarea clientilor de incredere. Opresc masina in spatele statiei lui 268, langa o florareasa si un vanzator de CD-uri la negru, cuprinzand cu vederea fantana inconjurata de banci. In jurul orei 20 apare un barbat deghizat in manelist, cu geaca de piele si telefonul minuscul aferent la vedere. Se plimba de colo-colo, salutandu-i pe buchinisti si pe vanzatorii de CD-uri contrafacute. Se pare ca omul nostru a venit “la datorie”. Nu stiu daca este chiar distribuitor sau doar imi poate furniza informatiile care sa ma duca la un vanzator “autorizat”. De cum il salut, individul se face ca nu aude. “– Unde as putea gasi niste tigari pe aici ?” il intreb. “– Ce tigari cauti ? Au LM aici, la buticu’ asta” imi spune ironic individul si imi arata cu degetul o taraba. “– M-a trimis un baiat din Romana aici. A zis sa intreb de Elvis.” Tiganul care pana acum se facea ca ploua se arata interesat de ce-i spun. “– Elvis nu mai vine aici. Da’ pot sa te ajut eu.” Intram in barul “Academia de biliard” de langa Universitate si discutam tranzactia la o halba de bere. “– Vreau ceva mai mult, cam 6-7 persoane pentru o noapte.” “– Vine 500 de caciula. In total face 3 milioane jumate.” Il intreb cand imi poate aduce marfa. Daca vreau chiar in seara asta. Pretul creste la 4 milioane. Imi spune sa ne intlnim peste doua ore tot in acelasi loc. Exact la ora stabilita ma intalnesc din nou cu tiganul distribuitor al carui nume il tine ascuns. Ca si cum m-as fi gasit in Piata Matache, intind banii si iau marfa. Dealer-ul imi lasa si un numar de telefon, pentru orice eventualitate. In numai doua ore am reusit sa cumpar droguri din centrul capitalei, cannabis in valoare de 4 milioane de lei.
Pestera lui Aladin
Vineri, ora 21. Opresc masina in fata liceului Caragiale de pe Calea Dorobantilor. Vizavi de restaurantul de lux “Angels”, la umbra unui castan, stau proptiti de gard cativa “baietasi de cartier”, imbracati in toale largi, fumand de zor sub sepcile strambe. Aceeasi intrebare magica : “– Unde gasesc niste “marfa” in cantitati mai mari ?” Raspunsul nu ezita sa apara. Ofertele sunt cam aceleasi. Tot 500 de mii cantitatea suficienta pentru 4-5 “joint-uri”. De data aceasta mai intreb si daca pot gasi niste ulei de cannabis si chiar niste seminte de “Maria”. Sunt dispus sa dau bani frumosi. Dupa ce s-a asigurat ca sunt hotarat sa cumpar o cantitate mare, un pustan de vreo 19 ani imi spune sa ne intalnim maine dimineata, sa mergem intr-un loc numit “Pestera lui Aladin”. Acolo voi gasi tot ceea ce vreau.
“Pestera lui Aladin” se pare ca este un loc in Buftea in care se produce asa numita “iarba”. Tanarul distribuitor de 19 ani, care s-a prezentat drept “Servesa”, m-a luat cu masina proprie, un Audi A8 din Piata Dorobantilor, locul de intalnire. Odata intrati in oras, mi-a spus sa ma leg la ochi cu un batic si sa las scaunul pe spate, exact ca in cele mai ieftine filme americane. Am coborat in fata unei case pricajite, cu garduri putrezite de lemn vopsit zgarcit. Am traversat o curte plina de frunze si am ajuns in spatele casei, in “Pestera lui Aladin”. Aceasta era de fapt o sera etansa, bine luminata, in care erau pe doua nivele zeci de plante tinere de cannabis. Pustiul mi-a aratat ce are de vanzare. “– Uleiul de cannabis este de cinci ori mai puternic decat frunza. E din muguri tineri. Il fac cu solvent alimentar, sa nu fie probleme. Sticla este 2 milioane (o sticla de 50 ml.). Pentru fumat normal, ti-am zis : 500 de mii 5 bucati. Daca vrei, am si pipe speciale sau narghilea, sa nu fumezi si tu ca Gheorghe, la sticla. Semintele sunt de mai multe feluri. Cele mai ieftine sunt 100 de euro zece bucati. Daca ai banu’ gros am si la 500. Da’ nu garantez ca germineaza toate.” Am mai dat o tura prin “Pestera lui Aladin” si am plecat. Nu inainte insa de a cumpara o sticla de ulei de cannabis, asa cum ne-a fost intelegerea. Pentru seminte si frunze urma sa vorbim in alta zi.
Opinii
Convins ca a cumpara droguri este mai usor decat sa cumperi un CD cu Costi Ionita, am vrut sa aflu si parerea unui reprezentant (confidential) al autoritatilor, mai precis al CZCCOA. “In tot perimetrul tarii se afla numerosi distribuitori de droguri usoare. Problema este ca marijuana si cannabis-ul se vand cel mai bine printre randurile tinerilor din ziua de azi. Acest fapt da nastere fenomenului de “inmultire” peste masura a celor care detin plantatii autohtone. Acestia sunt mult mai greu de localizat deoarece si un simplu pod de casa poate fi transformat intr-o sera de cannabis. La vama este altceva. Acolo avem caini si personal specializat numai pe narcotice. Chiar saptamana trecuta am descoperit la Giurgiu un transport de 4 kg. de frunza uscata de cannabis neprelucrat. Probabil ca in cativa ani se va renunta la importul din Bulgaria si Moldova. Asta nu va face decat sa dovedeasca faptul ca romanii isi produc propriile droguri.”
Daca in unele tari aceste plante halucinogene sunt legale, inseamna ca au un potential de risc mai mic decat “moartea alba”. Am intrebat-o pe d-na Mirela Stan, prof. Dr. al Facultatii de Biologie, ce inseamna de fapt aceste narcotice. “Plantele de Cannabis erau folosite de Aztecii din America de sud drept leacuri impotriva durerilor si oboselii. Intr-adevar, aceste plante, Cannabis Sativa si Cannabis Indica, cresc ritmul metabolismului, insa au si efecte negative. In timp, reflexele persoanei consumatoare de cannabis sau marijuana se reduc drastic, provocand o imbatranire prematura. Se poate ajunge chiar si la dependenta.”
Chiar daca sunt facute din plante ilegale, si pe deasupra nocive, drogurile usoare se vand in capitala la fiecare colt de strada mai bine ca biletele pentru un meci pe Ghencea. Atata timp cat politia sta la o sueta cu pestii si alte vietuitoare acvatice, distribuitorii vor continua sa-si vanda marfa la negru, ilegal, in asteptarea votarii unei legi inspirate de la olandezi.