DemonizareDouă evenimente recente reflectate în revista ACUM au generat un interes enorm și o dezbatere care uneori a devenit încrâncenată: cererea de autonomie pentru Ținutul Secuiesc și reacțiile în urma unor delicte comise în Italia și puse pe seama unor cetățeni români.
Nu e greu de ghicit că reacția uneori vehementă e legată de prezența ca subiect al dezbaterii a celor două principale minorități naționale (sau etnice) din România: ungurii și romii (în ordinea datelor oficiale, deoarece estimările ar arăta o ordine inversă).
Articolul care a provocat primul cele mai aprinse dezbateri a fost “De ce e bine ca Ținutul Secuiesc să fie autonom”, http://www.romanialibera.com/articole/articol.php?step=articol&id=9177 scris de Tihamer Czika, un tânăr jurist din Transilvania, fost candidat al UDMR pentru Camera Deputaților în alegerile parlamentare din noiembrie 2008.
N-am să mă refer la reacțiile de pe pagina revistei ACUM, ele pot fi consultate foarte simplu, am să citez câteva reacții de pe blogul lui Tihi, unde acesta a preluat articolul.
Harcov este, asa cum am mai spus, un cimitir economic. Nici iarba nu creste, din lipsa de fonduri. Fonduri blocate, bineinteles, de singurii care au putere de decizie in zona. Adica coietnicii (cum parca-l aud spunand pe dl. presedinte Basescu) domnului deputat nedevenit Czikatihi. Iar de aici situatia se ramnifica: varianta a. Conducatorii Harcovului sunt imbecili, incapabili si impotenti intelectual. In sensul in care nu posed mijloacele intelectuale de a face zona sa prospere. Adica nu pot. varianta b. Sunt parsivi, si inteleg perfect ca saracia generalizata este singura carte pe care o pot juca. O populatie saraca este usor de controlat, dupa cum au demonstrat chinezii in ultimele milenii. Iar retorica separatista ar fi nula in lipsa saraci. sună una dintre reacții.
La care mi-am permis următorul comentariu: “înlocuiți vă rog Harcov cu Botoșani, Vaslui, Ialomița, Gorj, Giurgiu și alte județe din România și o să vedeți ce bine se potrivește.”
Replica a venit din partea unei persoane care se prezenta drept jurnalist și absolvent al unei facultăți de filosofie: Cat despre Botosani, Vaslui, Giurgiu nu putem decat aplauda harnicia cu care roboteste sangele slav pentru o oda a lenei. Inca ceva, Petru: daca stapanul este crucificat vertical, e normal ca sclavul sa fie crucificat avand capul in jos, ca intr-o harta pusa invers in cui. In Obama we trust.
N-am destulă subtilitate ca să înțeleg ce-a vrut să spună cu crucificarea, în orice caz a ținut să adauge: ‘Problema Chineza se poate circumscrie in maniera evocata de Eliade: „Douasprezece mii de capete de vite”…’
Am să revin la rasismul și xenofobia grosolană din acest mesaj, dar am să remarc că în general, mai toate reacțiile negative la articolul lui Tihi au fost lipsite de argumente și violente, presărate de un anti-maghiarism primitiv.
Dar dacă reacțiile la un articol favorabil ungurilor au fost așa, reacțiile la articolul scris împreună cu Ștefan “Atmosfera de ură împotriva romilor se accentuează” http://www.romanialibera.com/articole/articol.php?care=9226 au depășit cu mult limitele obișnuite, frizând pe alocuri extremismul.
“Nu pot fi acuzat ca discriminez vreo minoritate religioasa, etnica, sociala sau de alt fel pentru simplul fel ca m-am nascut intr-o familie ea insasi discriminata. Am simtit-o pe pielea mea. Nemtii ne-au discriminat pretextand ca suntem comunisti, comunistii sub pretext ca suntem titoisti, legionarii sub pretext ca nu suntem romani, securitatea sub pretext ca nu vrem sa colaboram. Toti acestia ne-au batut si ne-au barat drumul spre o viata mai buna. Acum, tiganii ne fura din buzunare, ne agreseaza verbal si, daca nu ne ferim, ne dau si-n cap. Pentru o epidemie, ajunge un singur virus. Degeaba vreti sa despartiti comunitatea de individ. Noi nu am ucis, nu am violat si nu am furat. Nici unul. Cine pe cine discrimineaza? Cand o minoritate, de orice tip ar fi, vrea mai multe drepturi ca majoritatea, comite o discriminare. Sa ne fereasca Dumnezeu de discriminarea unei minoritati! Aceasta se poate transforma in dictatura. Daca minoritatea nu vrea sa se inscrie in cadrul legal al tarii adoptive, trece pe langa democratie, spre dictatura. La inceput, nazistii au fost o minoritate. La inceput, comunistii romani au fost doar o mie. Lasati sa se inmulteasca, albanezii din Kosovo au furat o tara. Bunicul meu spunea ca, atunci cand te afli in tara altuia, mananci ce mananca gazda, dar trebuie sa fii foarte atent ce mananca aceasta. Daca Dumnezeu mai da rateuri, o face pentru ca numai oamenii sunt pedepsiti pentru greselile lor.” scria o persoană care este un scriitor destul de cunoscut.
Diabolizare
E aici o întreagă panoplie a extremismului de dreapta, de la tratarea unei minorități în bloc ca responsabilă în exclusivitate de delincvență, la atribuirea vinei colective, la cvasi-nazistul “Lasati sa se inmulteasca, albanezii din Kosovo au furat o tara.” (oare trebuiau sterilizați?), la tratarea romilor în ansamblu ca intruși (la fel cum sunt tratați și ungurii uneori – “Dacă nu vă place aici duceți-vă în Ungaria!” – romii sunt de regulă trimiși în India).
S-a găsit chiar și o persoană revoltată de acuzații, care nu a găsit nimic nelalocul său în mesajul citat mai sus:
Este suficient sa pici in forfota unui troleibuz si sa te deplasezi din branci in branci scotocit prin toate buzunarele pe fondul sonor al expresiilor de maidan si a miasmelor”sublime” ca sa-ti dai seama ce inseamna sociologie aplicata la o populatie derutata de mirajul libertatii indecente si a democratiei. Toate astea cer o punere la punct vehementa si curajoasa ci nu obladuirea, de la distanta, a ceea ce este si va ramane condamnabil. Randurile dlui Martin n-au nici o tenta rasista sau fascista, ele exprima o realitate resimtita ca insuportabila de catre o mare majoritate a polulatiei din Romania. Dl Clej, distribuie, cu o usurinta deconcertanta, adjective complet deplasate si lipsite de sens, ca sa nu le spun grotesti, nedemne de functia care ii este atribuita.
Și tot zilele acestea am primit într-un e-mail reproșul că “mă desolidarizez de România”. Motivul? Faptul că am îndrăznit să cataloghez drept rasiste niște mesaje circulate și ajunse la redacție care se indignau de confundarea romilor cu românii, romii fiind, în opinia autorilor acestor mesaje responsabili exclusivi de stricarea imaginii țării în străinătate.
Cum de mi-am permis să am această opinie în contra-curent când patria e în pericol, amenințată de câteva lozinci anonime pe ziduri din Italia, care cereau, Holocaustul, atenție, al ROMÂNILOR, nu al romilor. N-are nicio importanță că autoritățile de la Roma s-au desolidarizat de astfel de elucubrații fasciste, rodul unor minți bolnave, asta a devenit în opinia unora reprezentativ pentru ceea ce crede opinia publică italiană.
Toate aceste reacții au în comun fie rasism, fie xenofobie, fie ultranaționalism, fie pur și simplu o demagogie patriotardă, sechelă a educației dinainte de 1989, care s-a prelungit sub alte forme și după aceea.
Neînțelegerea sau neacceptarea faptului că acuzarea unei minorități de greșelile unor persoane aparținând acelei minorități constituie xenofobie sau rasism e îngrijorătoare pentru situația unei țări membre a Uniunii Europene în anul 2009.
Această reacție, numită foarte plastic în engleză “kneejerk”, denotă la acești oameni (nu știu cât de mulți, dar eu, spre deosebire de ei nu extind la întreg poporul român aceste atitudini adeseori extremiste) un profund sentiment de insecuritate, o fragilitate a identității lor românești dacă o cerere de autonomie le provoacă panică cu privire la iredentismul ungurilor, la fel cum le provacă și confundarea romilor cu românii (cu toții cetățeni ai aceleiași țări) în Italia.
Am mai scris în trecut, o astfel de atitudine de monopolizare a patriotismului și de diabolizare a celor care se ridică împotriva ei, etichetarea lor adesea ca anti-români sau vânduți nu este altceva în secolul XXI decât un primitivism, o atitudine anacronică.
Îi asigur pe toți cei care promovează o astfel de atitudine că vor primi replica cuvenită în revista noastră, chiar dacă această politică editorială nu ne aduce popularitate într-un anumit segment de cititori. Revista ACUM nu se va alinia politicii unui număr însemnat de publicații în limba română care tolerează și încurajează acest primitivism.
Voi încheia cu un citat dintr-un personaj istoric fascinant (care merită un articol separat) – Carl Schurz – născut în Germania în 1829, participant la revoluția din 1848, emigrat în Statele Unite, general în armata unionistă în războiul civil din 1861 – 1865 și ales senator al Statelor Unite în 1869:
I confidently trust that the American people will prove themselves … too wise not to detect the false pride or the dangerous ambitions or the selfish schemes which so often hide themselves under that deceptive cry of mock patriotism: „Our country, right or wrong!” They will not fail to recognize that our dignity, our free institutions and the peace and welfare of this and coming generations of Americans will be secure only as we cling to the watchword of true patriotism: „Our country—when right to be kept right; when wrong to be put right.”
Rețineți, doamnelor și domnilor tentați de primitivismul rasist, xenofob și utranaționalist: nu e nevoie să săriți ostentativ în apărarea patriei ori de câte ori cineva își exprimă opinii critice, căci și ei, ca și dumneavoastră vor binele țării, numai că îl doresc pe căi diferite. Iar într-o democrație acest lucru este perfect legitim, ba chiar de dorit.
„Our country—when right to be kept right; when wrong to be put right.”
Nu-mi aduc aminte, din viata mea, cand Romania a fost „right” ca sa fie tinuta asa.
Insa stiu dintotdeauna (mea) ca a fost „wrong” si ca ar fi recomandabil, pentru noi toti, sa se puna „right” – echilibrat si decent , in primul rand – in chestiunile legate de sentimente populare raspandite si asimilate in mod preponderent.
„Eu imi apar saracia si nevoile si neamul…” – asa suna un vers preamarit si (mie) abominabil…Ma insel, sau e aici o legatura esentiala?
Excelent articolul d-lui Clej! Era de asteptat ca o politica de dreapta, sprijinita pe un raport de analiza a comunismului neobiectiv, sa duca la mentalitati de extrema dreapta. Unii desigur isi spun: Legionarii, care erau si ei anticomunisti, aveau deci pe undeva dreptate. Nationalismul rasist si misticismul exacerbat sunt deci lucruri corecte, demne de militat pentru ele, caci diavolul misuna peste tot, el se ascunde chiar in actele de identitate. Si nimic nu este mai bun pentru o parte a clasei politice ca gasirea unor dusmani ai natiunii, tigani, unguri, rusi, ucrainieni etc. care nu vor decat sa ne cotropeasca, folosindu-se de naivitatea noastra proverbiala („Mamaliga nu explodeaza”). Iata de ce este nevoie de o politica a stangii moderate, care nu are nimic cu comunismul, dar sprijina si totodata se bazeaza pe o alta majoritate decat cea nationala: majoritatea paturilor de jos, asuprite, pe care actuala criza le loveste cel mai tare.
Vă mulțumesc pentru aprecieri domnule Răducanu. Aici însă nu e vorba de stânga sau dreapta, căci astfel de sentimente rasiste și xenofobe se găsesc la oameni care altfel ar fi de stânga, precum Adrian Păunescu sau Corneliu Vadim Tudor.
Este vorba de o moștenire din perioada național-comunistă sau chiar de o tradiție, cultivată în ultimul secol și jumătate.
Frate Petru Clej, nu sunt bine lamurit ce urmariti cu acest articol.
Indiferent unde isi publica textele, ca sa fie si credibil, un jurnalist responsabil trebuie sa isi decline pozitia fata de subiectul discutat. Este corect?
Spre exemplu, chiar daca nu sunt in acord cu cele scrise de jurnalistul Tihamer Czika, pe el il inteleg perfect.
Desigur ca este stupid sa generalizam xonofobia, rasismul si ultranationalismul atasandu-le unei intregi natii, fie ea si straina de noi, sau sa facem acuzatii grobiene la adresa unei intregi comunitati etnice pentru a taxa derapajele unora dintre ei, iar aici sunt in perfect acord cu dumneavoastra, frate Petru Clej. Fiecare padure isi are uscaturile ei, aveti dreptate.
Din acest motiv, si numai din acest motiv, nu vad ce rost are sa prelungiti o discutie despre extremisti si xenofobi, amestecand in aceeasi fraza termeni precum ”primitivismul rasist, xenofob și utranaționalist” si termenii care traseaza caracterul firesc al sentimentelor oricarui cetatean de rand care vede altfel decat preopinentii sai ”apararea patriei”, si, implicit, ”binele țării”.
Ma bucur ca am ajuns la un ”consens”(parca il aud pe Iliescu facand apel la liniste in vederea consensului), cu privire la extremistii de toate natiile, si cred ca nu mai trebuie sa subliniez faptul ca extremismul contine in termenul sau si intoleranta fata de cei cu alte opinii.
O zi buna, frate Petru Clej!
Domnule Florian, v-am rugat să încetați cu familiarismele de gen „frate”, chiar nu înțelegeți că nu sunteți pe forumurile unde vă puteți permite așa ceva.
Constat însă că iar nu ați înțeles nimic din acest articol, ca și din acela în care confundați situația din Gaza cu cea din centrul Transilvaniei.
Cine extinde rasismul, xenofobia la o întreagă nație? Citiți acest pasaj:
Această reacție, numită foarte plastic în engleză “kneejerk”, denotă la acești oameni (nu știu cât de mulți, dar eu, spre deosebire de ei nu extind la întreg poporul român aceste atitudini adeseori extremiste)…
și vă rog nu mai trimiteți astfel de ecouri jenante.
Domnule Petru Clej, chiar nu va inteleg revolta. Eu imi exprimam consensul cu privire la ”uscaturile de toate natiile” — ”CONSÉNS, consensuri, s.n. Înţelegere, acord, identitate de păreri. – Din lat. consensus”
In ceea ce priveste cuvantul ”frate”, nu am banuit sa va deranjeze atat de tare. Eu nu ma refeream decat la originea noastra comuna, ca simpli cetateni ai Romaniei.
Cu deosebit respect, domnule Petru Clej.
Domnule Florian,
Are foarte mult rost să prelungim discuția, pentru că dacă oameni care au semnat articole în revista ACUM au astfel de comportamente extremiste, vă asigur că nu e vorba numai de uscături. Putem face o statistică sumară și să ajungem probabil la cifre destul de alarmante de persoane care împărtășesc astfel de opinii, de care e plin internetul românesc.
Pe urmă apelativul de „frate” mă face extrem de inconfortabil, dat fiind nu numai familiarismul său ci și sectarismul său potențial. Dacă sunt „frate” atunci nu mă limitez la cetățenii României, țară unde nu am niciun merit și nicio responsabilitate că m-am născut (am explicat că nu sunt de aceea nici mândru și nici nu mi-e rușine că sunt român), ci extind la toți cetățenii planetei.
Nu pot să nu mă feresc de conotațiile patriotarde ale acestui „frate”, mai ales c#nd vin din partea cuiva care ]n mod clar nu agreează linia editorială a revistei ACUM și a exprimat-o inițial în termeni necivilizați și neargumentați, mai ales pe alte pagini de internet.
Îmi exprimam scepticismul cu privire la efuziunile domnului Andrei Florian, iar scepticismul acesta mi-a fost confirmat de acest link:
http://bocancul-literar.ro/Forms/CreatieLiterara/DetaliiCreatie.aspx?id=15701
unde domnia sa scrie: ”Mi-e ruşine că sunt român”, şi, ”De ce e bine ca Ținutul Secuiesc să fie autonom” de Andrei Florian
Amatorism sau rea credinţă? Dacă e amatorism, e scuzabil? Dacă e pe bani, e vânzare?
iar editorul sitului avertizează:
AVERTISMENT:
Aceasta creatie contine limbaj licentions sau denaturat, nuditate excesiva, etc…
Domnule Florian, deși mi-am dat seama de la primele fraze scrise pe aceste pagini cam ce opinii aveți și ce fel de persoană sunteți, v-am dat totuși o șansă, pe care însă cu acest articol ați călcat-o în picioare cu bocancii prea puțin literari cu care sunteți încălțat.
Ați insultat sau în caz contrar (rezultă din titlul dumneavoastră) ați calomniat doi autori care publică în revista ACUM și la al căror nivel de competență jurnalistică puteți doar visa.
Fie vă cereți scuze și retrageți IMEDIAT acel titlu, fie accesul de a posta pe pagina revistei ACUM vă va fi interzis. Cu astfel de oameni nu dorim să avem de a face.
În final, pot să vă spun că modul în care v-ați încheiat mesajul precedent „cu deosebit respect” este o vorbă goală. Tocmai v-am dovedit de ce. În cazul în care veți invoca faptul că articolul dumneavoastră se referea la alte două persoane, vă voi răspunde că în calitate de redactor-șef port responsabilitatea publicării lor și mă solidarizez cu colegii mei, alături de directorul Ștefan Niculescu-Maier, iar dacă i-ați acuzat pe Dorian Galbinski și pe Tihamer Czika de amatorism sau de corupție/rea-credință, ne acuzați și pe noi doi în aceeași măsură. Iar astfel de acuzații sunt incompatibile cu respectul.
Ii aparati pe toti, si-i scoateti vinovati pe romani. De ce? Cine nu are drepturi in Romania mai mult decat in orice tara pe lumea asta? maghiarii au o organizatie etnica cu statut de partid. Nu e nici de stanga nici de dreapata nici de centru. E ca la armata, voteaza exclusiv (cu exceptiile de rigoare probabil) cu UDMR. Va imaginati Dvs o Uniune Democrata a mexicanilor in SUA? Sau a turcilor in Germania? Sau a romanilor in Ucraina, cu statut de partid?
Poporul roman pacatuieste tocmai prin faptul ca este probabil cel mai tolerant, cel putin in comparatie cu vecinii care-l ameninta. priviti la Serbia, nu [permite nici macar sa te rogi in limba romana; La Ungaria cu ce ravagii face Garda maghiara in regiunea Ghiula ca restul de vreo 250.000 de romani de prin 1918 din spatiul de pana la Tisa, au fost maghiarizati; in Ucraina de 50 de ani sunt ucrainizati, etc. Iar acum cu tiganii care fac ravagii in special in Italia, dar peste tot pe unde se duc, din cauza confuziei de rom si roman, sufera toti romanii ce muncesc in Italia sau aiurea in Europa.Si aici este si mass media romaneasca de vina ca in loc sa spuna ca cei trei de pilda care-au violat o fetita de pilda, sau care-au furat sau traiesc de ani de zile in camp-uri fara sa munceasca sunt tigani, spune: trei romani au violat o fetita de 12 ani, etc.
In parlamentul roman sunt reprezentati toate minoritatile (turci, armeni, greci, etc), asta iarasi o chestiune care nu se aplica in mod reciproc cu nici-un vecin de frontiera. In Har-Cov au existat bani intotdeauna, iar UDMR a fost la guvernare in toate guvernele de pana acum; si ce-a facut? Ii tine pe maghiarii zis „secui” (ca secui in Romania mai sunt vreo 800 de persoane declarati la recensamant)intr-o stare de saracie, tocmai ca sa-i domine mai usor. Iar la 1 Decembrie se arboreaza steagul maghiar in doliu pe primariile din Har-Cov, iar de 15 martie e mare sarbatoare, iar steagul romanesc dispare de pe cladirea primariei. Unde s-a mai vazut asa ceva. Trebuie sa urasti mult neamul romanesc si Romania ca sa nu vezi toate astea… Siar mai fi multe, foarte multe de spus…
Ca de obicei, un ecou semnat cu pseudonim cu foarte multe afirmații inexacte sau de-a dreptul false. Să-l demontăm bucată cu bucată.
„Ii aparati pe toti, si-i scoateti vinovati pe romani. De ce? Cine nu are drepturi in Romania mai mult decat in orice tara pe lumea asta?”
Pe ce argumente se bazează această afirmație? Îmi aduce aminte de propaganda național-comunistă din școala copilăriei mele în care se afirma că România era pe atunci cea mai frumoasă și mai bogată țară din lume.
„maghiarii au o organizatie etnica cu statut de partid. Nu e nici de stanga nici de dreapata nici de centru. E ca la armata, voteaza exclusiv (cu exceptiile de rigoare probabil) cu UDMR. Va imaginati Dvs o Uniune Democrata a mexicanilor in SUA? Sau a turcilor in Germania? Sau a romanilor in Ucraina, cu statut de partid?”
Mexicanii din Statele Unite nu au nevoie de partid, deoarece acolo limba spaniolă este din ce în ce mai vorbită în public. Dar iată lista partidelor pe criterii etnice din Europa:
– toate partidele din Belgia
– partidele regionaliste din Catalonia și Țara Bascilor
– Partidul Liberal Suedez din Finlanda
– Partidul Naționalist Scoțian (separatist)
– Partidul Naționalis Galez (separatist)
– Sinn Fein și SDLP în Irlanda de Nord (separatiste)
– Partidul Danez din Schleswig Holstein
– Partidul Popular German din Tirolul de Sud/Alto/Adige
– Partidul Coaliției Maghiare din Slovacia
– Partidul minorității Turce din Bulgaria
de adăugat și
– partidele albaneze din Macedonia
– partidul grecilor din Albania
– partidul sârbilor din Croația
– partidul kurd din Turcia (implicit, Turcia nu permite asocierea politică pe criterii etnice)
„Poporul roman pacatuieste tocmai prin faptul ca este probabil cel mai tolerant, cel putin in comparatie cu vecinii care-l ameninta. priviti la Serbia, nu [permite nici macar sa te rogi in limba romana;”
Fals. Românii din Vojvodina se bucură de toate drepturile. E vorba de vlahii din sudul Dunării, dintre care mulți nu se declară români și oricum nu vorbesc limba română ci un dialect ale ei.
„La Ungaria cu ce ravagii face Garda maghiara in regiunea Ghiula ca restul de vreo 250.000 de romani de prin 1918 din spatiul de pana la Tisa, au fost maghiarizati;”
Care sunt ravagiile la care vă referiți?
„in Ucraina de 50 de ani sunt ucrainizati, etc.”
N-au cum să fie ucrainizați de 50 de ani când Ucraina există de doar 18 ani. Iar înainte de 1991 românii din Ucraina sovietică nici nu erau obligați să învețe limba ucrainiană, lucru care s-a petrecut abia după independența Ucrainei. Dar au școli în limba română și în regiunea Cernăuți, și în regiunea Odesa și în regiunea Transcarpatia. Iar în 1994 când am fost la Cernăuți scriitorul Vasile Tărâțeanu îmi spunea: ce bine ar fi dacă noi românii din Ucraina am fi așa de uniți ca ungurii din România și vorbea extrem de admirativ despre modul în care UDMR le reprezintă interesele politice.
„Iar acum cu tiganii care fac ravagii in special in Italia, dar peste tot pe unde se duc, din cauza confuziei de rom si roman, sufera toti romanii ce muncesc in Italia sau aiurea in Europa. Si aici este si mass media romaneasca de vina ca in loc sa spuna ca cei trei de pilda care-au violat o fetita de pilda, sau care-au furat sau traiesc de ani de zile in camp-uri fara sa munceasca sunt tigani, spune: trei romani au violat o fetita de 12 ani, etc.”
Ce ravagii fac romii în Italia? Câte delicte sunt puse pe seama lor acolo? Câte din acestea au fost într-adevăr comise de romi din România? Aveți cumva o statistică?
„In parlamentul roman sunt reprezentati toate minoritatile (turci, armeni, greci, etc), asta iarasi o chestiune care nu se aplica in mod reciproc cu nici-un vecin de frontiera.”
Reprezentarea minorităților la acest nivel a fost o decizie fesenistă tocmai pentru a contracara UDMR, care obține reprezentare potrivit numărului de voturi, nu intră automat ca această masă de manevră de 18 deputați, unii reprezentând minorități fantomatice. Comparația nu are temei.
„In Har-Cov au existat bani intotdeauna, iar UDMR a fost la guvernare in toate guvernele de pana acum; si ce-a facut? Ii tine pe maghiarii zis „secui” (ca secui in Romania mai sunt vreo 800 de persoane declarati la recensamant)intr-o stare de saracie, tocmai ca sa-i domine mai usor.”
Asta de unde ați scos-o?
„Iar la 1 Decembrie se arboreaza steagul maghiar in doliu pe primariile din Har-Cov, iar de 15 martie e mare sarbatoare, iar steagul romanesc dispare de pe cladirea primariei. Unde s-a mai vazut asa ceva.”
Ziua de 1 decembrie 1918 e o mare tragedie pentru poporul maghiar. A le pretinde să o sărbătorească este ca și cum i-ai obliga pe românii din Ucraina să aniverseze ziua de 28 iunie 1940.
„Trebuie sa urasti mult neamul romanesc si Romania ca sa nu vezi toate astea… Siar mai fi multe, foarte multe de spus… ”
Domnule sau doamnă care vă ascundeți sub aliasul Observator, cred că dacă există ură, asta se vede la dumneavoastră, prin aceste clișee naționaliste și sferturi de adevăr pe care le colportați.
Sunt multe de spus, dar dacă doriți să le spuneți, mai întâi informați-vă pentru că mai tot timpul vorbiți după ureche.
Sunt un cetatean al RM, am ajuns sa citesc acest articol dupa ce am citit citeva comentarii de-ale Dvstra pe un blog din RM, cred ca stiti la care blog ma refer. Vreau sa va spun ca admir felul in care abordati orice subiect, pentru ardoarea cu care va straduiti sa fiti obiectiv si cred ca va reuseste in mare masura(cu toate ca eu nu cred in existenta obiectivitatii, dar acesta e alt subiect, mai filosofic). Referitor la subiectul articolului si la comentariile cititorilor as vrea sa mentionez ca eu am fost in unele sate din regiunea Cernautiului si absolut toti oamenii cu care am vorbit acolo(peste 20 din fiecare sat) comunicau cu mine in limba romana, cu dialect nostim, dupa parerea mea, presupun ca de bucovina. Asa ca nu vad cum ar fi ei ucrainizati in vre-un fel.
n.borman – Un ecou tipic pentru criticii agresivi şi fără argumente.
În primul rând este scris cu multe greşeli de ortografie (ceea ce din start persupune fie neştiinţă, fie lipsă de resepct pentru cei care citesc aceste ecouri).
Apoi persoana respectivă confunda reacţii la articolele publicate de revista ACUM şi e-mailuri trimise la redacţie cu „experienţa personală”.
Pe urmă nu ştiu de un scoate această frază halucinantă „MASORI LUCRURILE PRIN TRAUUMELE FAMILIALE.”
Nu vreau „să schimb lumea” şi nu cred că adevărul meu este unul absolut, dar apăr cu consecvenţă o politică editorială, fie că unora nu le place acest lucru.
Aici se exprimă multe păreri dar asta nu înseamnă că nu trebuie amendate părerile extremiste. Or cele pe care le-am exemplificat în articol sunt clar din această categorie.
Simpatie sau trafic? Cum se măsoară simpatia? În ecouri adulatorii cumva? Mulţumesc, nu am nevoie de aşa ceva. Repet: revista ACUM nu scrie pentru „majoritate”, are o politică editorială foarte clară, pe care o respectă cu stricteţe http://www.romanialibera.com/articole/articol.php?step=articol&id=7897. Combinată cu maximizarea traficului aveţi cele două principii de bază ale funcţionării revistei noastre.
Şi bineînţeles nu putea lipsi nici calomnia: dacă unii mă ameninţă cu poliţia (care or fi ei? – indiferent că sunt nişte nemernici) probabil fac nişte lucuri ilegale. Vă sună cunoscut? Au trecut mai bine de 20 de ani de atunci dar modul ăsta de gândire nu dispare aşa uşor.
ESITI PLIN DE TINE, DOMNULE PETRU CLEJ. MASORI LUCRURILE PRIN TRAUUMELE FAMILIALE. MAI MULT TE AURODISCRIMEZI. INFLEUNTEZI LUMEA CU ARTOCOLELE TALE ULTRA PARTINITOARE. SRI MEREU CU EXEMPLUL TAU PERSOANL. NU SE DISCUTA IN FELUL ASTA UN ARTICOL DESPRE CE CREZI CA E DISCRIMINARE. discriminare inseamna anu aproba un ecou pentru ca nu-ti convine. cica il desfaci in mi de bucati sa-i desfintezi nu stiu cui ecouul. Uiti un lucru nu ai puterea de a schimba lumea si adevarul tau nu e absolut. jurnalist inseamna-in primul- raind sa ai imagiantie dar tu ai google…asta nu e adevar, e statistica matematica. Nu cu asta se cistiga ca jurnalist aducind numai ce altii spun uitind ghilimelele.te razboiesti cu oamenii care vor doar sa -si spuna parerera.Stiu unii de amenintza cu politia…pentru ca faci, probabil lucruri ilegale…maodificind circuitul real al ecourilor.Te descurci, ai trafic dar nu ai simpatie…ce preferi?
]n./borman
Mărturisesc că n-am prea înţeles mare lucru din ecoul doamnei Dumitrescu şi ce legătură are cu articolul de faţă.
Pot în schimb s-o ajut pe doamna Dumitrescu cu originea citatului menţionat în ecoul domniei sale. Este vorba de Biblie, Osea 8,7:
„Pentru că ei au semănat vânt, vor culege furtună”.
Un foarte vechi proverb, se pare chiar din antichitate: „QUI SÈME LE VENT, RÉCOLTE LA TEMPÈTE”. („Cine seamana vânt, recolteaza furtuna”).
Se pare ca de câtva timp presedintele Frantei N.Sarkozy, este vizat. Ca atare e bine sa ne adapostim si noi, muritorii de rând, când constatam ca „vântul” se apropie de noi, ferindu-ne astfel din calea lui, altfel ne va agresa si vom fi obligati sa luam masuri, fiind în legitima aparare, fiind vorba de persoana noastra.
Să văd ce va mai zice doamna Dumitrescu acum că ecoul a fost publicat.
Repet întrebarea: ce legătură are Sarkozy, furtuna şi măsurile de legitimă apărare cu articolul de faţă? Şi când spuneţi „vom fi obligati sa luam masuri” la cine vă referiţi şi la ce fel de măsuri vă referiţi?
Nu cred ca nu ati înteles proverbul, va prefaceti ca NU l-ati înteles, pentru ca asteptati „o furtuna”, cineva care sa va contrazica, o replica dura, care sa va dea „apa la moara”, sa mai insultati pe cineva, sa-l mai compromiteti pe cineva – iata am venit cu „ulciorul plin de apa”.
Chiar Dvs.semanati întotdeauna VÂNT, pentru ca va place FURTUNA. Uneori… v-ati gasit adversari, care însa nu sunt capabili sa va raspunda cu aceleasi epitete si injurii. Ecourile au devenit un fel de CAFENEA…din cauza cui? Toti stim prea bine.
Sunt convinsa ca nu veti publica acest ECOU, cu toate ca îmi permit pentru prima si ultima oara sa va admonestez public, deoarece direct v-am comunicat mai multe…deh! ca între oameni „civilizati”.
„Rasism, xenofobie, ultranaționalism – adică primitivism”
La cine se refera calificativele?
La intreaga natiune la toti romanii nu cred, dar nici la o populatie nesemnificativa, pentru ca atunci nu ati fi considerat subiectul important si nu l-ati fi abordat.
Banuiesc ca ati considerat ca o mare parte a populatiei poate fi etichetata cu aceste calificative.
Daca-i asa ati facut exact ce le reprosati celor care au etichetat pe tigani ca fiind mai inclinati spre intfactionalitate decat alte nationalitati. Ponind de la niste reactii ati aplcat o eticheta.
Nu aveti date statistice sa sustineti ca romanii sunt nationalisti, si xenofobi, dimpotriva, partidele R Mare si PNG-ul nu au avut sustinere ca sa intre in parlament, deci un argument global care contrazice o asemenea sustinere.
Atunci numarul mare de internauti?
Poate pe acestia i-a deranjat tocmai cautarea cauzelor in ograda majoritatii si disculparea minoritatii, si au reactionat emotional la o provocare.
Domnule Gheorghe,
Eu spre deosebire de dumneavoastră nu mă joc cu cuvintele, fie şi datorită faptului că nu sunt doar imagine virtuală numită „Gheorghe” ci o persoană publică, cu o identitate cunoscută.
Iată ce am spus despre cei cu manifestări rasiste, xenofobe şi ultranaţionaliste: „nu știu cât de mulți, dar eu, spre deosebire de ei nu extind la întreg poporul român aceste atitudini adeseori extremiste”.
N-am afirmat că sunt o majoritate şi chiar dacă ar reprezenta 6% – aşa cum mecanic transformaţi dumneavoastră voturile PRM şi PNGCD la alegerile din 2008 în manifestări de acest gen – tot ar fi mulţi.
Cert este că rasismul, xenofobia şi ultranaţionalismul sunt fenomene îngrijorătoare. Justificarea numărului mare de reacţii de acest gen prin „Poate pe acestia i-a deranjat tocmai cautarea cauzelor in ograda majoritatii si disculparea minoritatii, si au reactionat emotional la o provocare.” este greşită.
Ceea ce arată şi reacţiile citate în articol este o aruncare EXCLUSIVĂ a vinei criminalităţii asupra romilor – o manifestare clară a rasismului.
În concluzie, eu pornesc de la citate reale şi reprezentative pentru o anumită parte a societăţii româneşti, nu toţi românii şi nu majoritatea, spre deosebire de rasişti, xenofobi şi ultranaţionalişti care-i tratează pe romi şi unguri (iar uneori pe evrei) în bloc. Ceea ce arată inexactitatea afirmaţiilor dumneavoastră.
Dl P Clej nici eu nu am afirmat ca ii considerati pe toti sau pe majoritatea dominati de sentimente extremiste, dar faptul ca exista mai multe articole pe aceeasi tema ma face sa cred ca totusi considerati fenomenul sucficient de amplu ca sa merite atentie.
Revenind la subiectul cu rromii, spuneti ca „reactiile citate în articol este o aruncare EXCLUSIVA a vinei criminalitatii asupra romilor – o manifestare clara a rasismului”.
Daca rromii aveau conflicte numai cu romanii, atunci am fi acceptat ca romanii suntem extremisti, dar ei au avut conflicte cu mai multe nationalitati din Europa.
In situatia asta cauza conflictelor este elementul comun.
Ce au in comun conflictele romilor cu romanii, cu maghiarii, cu italienii sau cu francezii?
Sau dumneavoastra nu sunteti convins ca majoritatea infractiunilor romanilor din straintate nu sunt savarsite de rromi?
Atunci autoritatile sa ne dea statistici si sa spuna cetatenilor ca toti romanii sunt la acelasi grad de infractionalitate, ca statistica nu pune in evidenta diferente de natura etnica. Vad ca autoritatile nu vor sa faca asemenea afirmatii, prefera sa „bage capul in nisip ca strutul”.
Eu cred ca rromii au o cultura, un stil de viata care irita pe majoritatea popoarelor europene.
Daca nu-si schimba modul de viata nu au cum sa dispara conflictele.
Eu copil fiind, daca as fi furat ceva primeam o mama de bataie si ma obliga tata sa ma duc sa inapoiez proprietarului lucrul furat, deci ma si umilea ca sunt hot.
Un „puradel” invata de la parinti sa cerseasca si sa fure si daca reuseste e laudat, iar un „sut” din comunitatea romilor e cu atat mai respectat cu cat are mai mult talent.
Pentru ei furtul nu e un pacat e o „arta”.
Sunteti de acord ca multe din aceste trasaturi ale rromilor sunt specifice culturii lor si reale, si ca ele nu sunt agreate de majoritate?
Nu toti sunt asa si nici majoritatea, dar destul de multi ca sa atraga stigmatul majoritatii cetatenilor din Europa, nu doar din Romania.
„Dl P Clej nici eu nu am afirmat ca ii considerati pe toti sau pe majoritatea dominati de sentimente extremiste, dar faptul ca exista mai multe articole pe aceeasi tema ma face sa cred ca totusi considerati fenomenul sucficient de amplu ca sa merite atentie.”
Păi pe dumneavoastră nu vă îngrijorearează ecourile şi mesajele citate, care acuză romii în bloc de criminalitate? Nu vă îngrijorează petiţii care cer schimbarea numelui etniei în ţigani? Mergeţi pe orice forum nemoderat şi chiar moderat şi vedeţi ce abjecţii şi în ce cantitate se postează când vine vorba de romi sau unguri. Evident sub acoperirea anonimatului. Vreţi ca şi revista ACUM să procedeze la fel?
„Revenind la subiectul cu rromii, spuneti ca „reactiile citate în articol este o aruncare EXCLUSIVA a vinei criminalitatii asupra romilor – o manifestare clara a rasismului”. Daca rromii aveau conflicte numai cu romanii, atunci am fi acceptat ca romanii suntem extremisti, dar ei au avut conflicte cu mai multe nationalitati din Europa. In situatia asta cauza conflictelor este elementul comun.”
Iar trataţi romii în bloc? Şi naţionalităţile din Europa?
„Ce au in comun conflictele romilor cu romanii, cu maghiarii, cu italienii sau cu francezii? Sau dumneavoastra nu sunteti convins ca majoritatea infractiunilor romanilor din straintate nu sunt savarsite de rromi? Atunci autoritatile sa ne dea statistici si sa spuna cetatenilor ca toti romanii sunt la acelasi grad de infractionalitate, ca statistica nu pune in evidenta diferente de natura etnica. Vad ca autoritatile nu vor sa faca asemenea afirmatii, prefera sa „bage capul in nisip ca strutul”.”
Domnule (sau doamnă) care vă ziceţi Gheorghe, întâmplător practic destul de des translaţia română-engleză la Londra pe la tribunale şi pot să vă spun că impresia mea şi a altora care fac acelaşi lucru nu e aceeaşi cu convingerea dumneavoastră întreţinută de presa tabloidă din România şi de aiurea. Ba mai mult, recent vorbeam cu senatorul PNL Raymond Luca după o vizită a sa la o închisoare din România unde a constatat, fără ca acesta să fie scopul principal al vizitei, că deţinuţii cu pedepsele cele mai grele erau în majoritate semnificativă etnici români (şi nu e întotdeauna uşor să spui cine e român şi cine nu).
„Eu cred ca rromii au o cultura, un stil de viata care irita pe majoritatea popoarelor europene. Daca nu-si schimba modul de viata nu au cum sa dispara conflictele.”
Iar trataţi romii şi popoarele europene în bloc?
„Eu copil fiind, daca as fi furat ceva primeam o mama de bataie si ma obliga tata sa ma duc sa inapoiez proprietarului lucrul furat, deci ma si umilea ca sunt hot. Un „puradel” invata de la parinti sa cerseasca si sa fure si daca reuseste e laudat, iar un „sut” din comunitatea romilor e cu atat mai respectat cu cat are mai mult talent. Pentru ei furtul nu e un pacat e o „arta”.”
Se poate să se potrivească la unii romi, dar iar aplicaţi acest stereotip întregii etnii.
„Sunteti de acord ca multe din aceste trasaturi ale rromilor sunt specifice culturii lor si reale, si ca ele nu sunt agreate de majoritate? Nu toti sunt asa si nici majoritatea, dar destul de multi ca sa atraga stigmatul majoritatii cetatenilor din Europa, nu doar din Romania.”
Nu sunt de acord şi v-aş ruga să prezentaţi date în sprijinul afirmaţiei dumneavoastră.
Dl Clej „Iar tratati romii si popoarele europene în bloc?”
Cand facem aprecieri despre rromi sau romani vorbim despre comunitati si aprecierile sunt si trebuie sa fie globale, pentru ca vorbim de majoritate sau un numar semnificativ de cazuri.
Intre notiunile de „toti”, „majoritatea” si „un numar semnificativ” exista o mare diferenta.
Cand spunem ca o comunitate are niste trasaturi mai pronuntate decat alta, este vorba de o judecata globala dar relativa, nu una in termeni absoluti, si nu poate fi generalizata si nici individualizata.
Cand ne referim la o persoana nu se pot transfera atributele majoritatii la persoana concreta.
In discutia de fata s-a abordat problema la nivel global, la nivel de comunitate si aprecierile mele sunt sunt perceptii bazate pe statistici din experienta proprie.
Eu ca individ nu detin date statistice semnificative, si afirmatile mele nu au pretentia de adevaruri demonstrate stintific, sunt opinii.
Daca nu putem sa ne spunem opinile pentru ca ele nu reflecta adevarul demonstrabil, atunci orice discutie e inutila.
„Cand facem aprecieri despre rromi sau romani vorbim despre comunitati si aprecierile sunt si trebuie sa fie globale, pentru ca vorbim de majoritate sau un numar semnificativ de cazuri.
Intre notiunile de „toti”, „majoritatea” si „un numar semnificativ” exista o mare diferenta.
Cand spunem ca o comunitate are niste trasaturi mai pronuntate decat alta, este vorba de o judecata globala dar relativa, nu una in termeni absoluti, si nu poate fi generalizata si nici individualizata.
Cand ne referim la o persoana nu se pot transfera atributele majoritatii la persoana concreta.”
Domnule sau doamnă care vă spuneţi Gheorghe, în primul rând vă rog să folosiţi persoana întâi singular, deoarece eu unul nu-mi permit să fac aprecieri globale de genul acelora pe care le faceţi dumneavoastră, mai ales când e vorba să criminalizaţi o comunitate după impresii dobândite din tabloide.
„In discutia de fata s-a abordat problema la nivel global, la nivel de comunitate si aprecierile mele sunt sunt perceptii bazate pe statistici din experienta proprie. Eu ca individ nu detin date statistice semnificative, si afirmatile mele nu au pretentia de adevaruri demonstrate stintific, sunt opinii. Daca nu putem sa ne spunem opinile pentru ca ele nu reflecta adevarul demonstrabil, atunci orice discutie e inutila.”
Puteţi să vă exprimaţi opinia, dar „statisticile” dumneavoastră au o valoare extrem de redusă şi ca tare nu ridică discuţia peste un anumit nivel întâlnit frecvent pe diverse forumuri.
Dar revenind la articol, spuneţi-mi sincer, sunteţi de acord cu afirmaţiile citate? Ce părere aveţi despre rasism, xenofobie şi ultranaţionalism ca fenomene a căror prezenţă nu o puteţi nega?
Şi încă ceva, aţi dori ca revista ACUM să arate ca atâtea alte publicaţii în limba română unde se deversează râuri de ură împotriva TUTUROR ungurilor şi TUTUROR romilor? Vă face plăcere acest lucru?
Nu agreez ura si instigarea la ura, sunt adept al tolerantei si al moderatiei, si articole care sa faca educatie civica sunt binevenite, pentru ca se simte lipsa de cultura democratica in societatea romaneasca.
Sunt de acord si cu moderarea comentarilor, iar publicatile respective ar trebui sa suporte sanctiuni pentru ca sunt pasive si tolereaza asemenea comentarii, si cum spunea cineva, „pentru ca raul sa trimfe e suficient ca sa nu facem nimic.”
Referitor la rasism, extremism si instigare la ura, ele nu sunt periculoase atata timp cat sunt individuale, cat timp nu iau o forma organizata si nu sunt cultivate sistematic.
Articolul(ele) mi s-a parut ca exagereaza cu pericolul care ne pandeste, si prin acuze la adresa extremistilor, fenomenul se amplifica nu se atenueaza, pentru ca-i provoaca.
Multe comentarii de pe forumuri sunt ale unor adolescenti sau extremisiti foarte activi si „clonati”, ca sa dea impresia ca sunt mai multi.
Daca li se da atentie considera ca sunt importanti si „prind aripi”.
In presa romaneasca de tabloide nu a fost o campanie impotriva rromilor, cum a fost in Italia impotriva violatorilor romani.
In Romania nu s-a intamplat ca in Italia, ca romii sa fie atacati pentru ca sunt rromi in urma articolelor din presa, dar asta nu inseamna ca nu ar putea sa apara asemenea situatii, provocate tocmai de politicieni.
Incidentele de la Hadareni si alte doua au fost reactii de rabufnire a unor nemultumiri concrete si acumulate, reactie de aparare la teroarea si sfidarea comunitatii de catre rromi.
Problema romilor nu se rezolva prin sloganuri de genul „trebuie sa fim toleranti si sa-i ajutam ca sunt discriminati”, iar acuzele de extremism la adresa majoritatii nu fac decat sa adanceasca falia intre comunitati.
Eu vad sprijinirea comunitatii rromilor ca in bancul cu Bula, care solicitat de profesoara sa dea un exemplu de fapta buna si unul de fapta rea, a dat ca exemplu de fapta buna ca a trecut o baba strada, iar fapta rea era ca baba nu voia sa treaca strada.
Persoana care semnează cu numele Gheorghe se simte extrem de deranjată de acest articol, pentru e clar că se simte vizată.
Nu e de acord cu rasismul şi extremismul, dar consideră că persoanele care se manifestă astfel nu trebuie combătute, ci ignorate, pentru a nu fi încurajate, fiind doar nişte adolescenţi.
În România, spre deosebire de Italia, e chipurile o toleranţă aproape deplină, pogromul de la Hădăreni şi alte două astfel de „incidente” fiind nişte excepţii, nu-i aşa, pentru că jurnaliştii români sunt responsabili, atât de responsabili că a fost nevoie de un apel al unor ONG-uri http://www.romanialibera.com/articole/articol.php?step=articol&id=9217 ca să nu mai incite la ură de rasă.
Iar finalul mesajului este tipic pentru extremişti şi rasişti: ei (toţi, în bloc) sunt aşa cum sunt şi noi degeaba încercăm să-i ajutăm.
Iată de ce scriu astfel de articole, pentru că fenomenul rasismului, xenofobiei şi extremismului este o realitate în România şi printre români, chiar dacă aceştia reprezintă o minoritate – îl simţim în fiecare zi, mai direct ca în exemplele citate în articol sau mai insidios ca în aceste ecouri semnate de „Gheorghe”.
adica tu ce propui? sa ne prefacem ca nu vedem, iar ei sa se prefaca ca nu fura si ca sunt cinstiti? sa ne prefacem ca suntem toti oameni si ei sa se prefaca ca ar fi? sa ne prefacem ca nu vedem ca ei sunt din ce in ce mai mare pe zi ce trece, iar ei sa se prefaca ca nu vor sa ne ia tara? ne-au luat numele… Europa ne confunda cu ei. sa ne prefacem ca sunt la fel ca noi? dar daca am deveni ca ei? NU! e inadmisibil. o sa plateasca scump! si ei si politicienii care se prefac ca nu exista nici o problema tiganeasca. pentru CA EXISTA! si e din ce in ce mai mare pe zi ce trece? vrei sa asteptam calmi sa dea peste noi in case si sa ne dea cu ceva in cap? pt ca daca iti faci iluzii ca nu se poate intampla asa ceva, pt ca vezi Doamne, suntem in Europa te inseli. in toata Europa e fenomenul asta de „colonizare” a populatiei bastinase(albe) cu hoarde straine si salbatice(asiatice sau africane).
tiganii sunt cea mai mare amenintare la adresa romanilor SI a ungurilor(cu care nu am nimic sunt albi ca si noi si avem aceleasi gene) din istoria acestui popor.nu trebuie sa astepti sa vina altul sa-ti rezolvi problemele. trebuie sa ti le rezolvi singur.
E vreo ilustrare mai bună a titlului editorialului decât acest ecou semnat „roman” și care-și dă ca adresă de e-mail hjgh@df.com?