31 martie 1933, Ploieşti — 13 decembrie 1983 Bucureşti
L-am întâlnit cândva pe Nichita Stănescu în cunoscutul cenaclu literar al elevilor bucureşteni “Săgetătorul” condus de prof. Tudor Opriş, când invitat fiind, a venit şi ne-a recitat câteva poeme, acompaniat la chitară de un prieten.
A fost un moment deosebit de important, memorabil, când am înţeles Starea Poeziei, am conştientizat Poezia.
Nominalizat la Premiul Nobel pentru literatură, Nichita Stănescu este prin valoarea creaţiei sale, însăşi Poezia modernă.
În amintirea unui mare Poet, reproduc în acest decembrie când se împlinesc 27 de ani de la moartea sa, un poem de suflet.
Necuvintele
El a întins spre mine o frunză ca o mână cu degete.
Eu am întins spre el o mână ca o frunză cu dinţi.
El a întins spre mine o ramură ca un braţ.
…Eu am întins spre el braţul ca o ramură.
El şi-a înclinat spre mine trunchiul
ca un măr.
Eu am inclinat spre el umărul
ca un trunchi noduros.
Auzeam cum se-nţeteşte seva lui bătând
ca sângele.
Auzea cum se încetineşte sângele meu suind ca seva.
Eu am trecut prin el.
El a trecut prin mine.
Eu am rămas un pom singur.
El
un om singur.
Unul din poemele recitate atunci (intalnirea a avut loc langa Liceul Gheorghe Lazar) era o varianta la “Tocirea”:
Soldatul mărşăluia, mărşăluia,
mărşăluia
până când
până la genunchi
piciorul
i se tocea, i se tocea
i se tocea
până când
trunchiul
până la coaste
i se tocea, i se tocea
i se tocea
până când
până la sprâncene orbea
orbea, orbea
până când
părul lui iarbă neagră era
iarbă neagră era, iarbă neagră era.
Un cal alb venea
şi o păştea
şi o păştea, şi o păştea.
I-ha-ha, i-ha
i-ha.
Imi amintesc perfect, nu era vorba de un “cal alb” ci de un magar…Cenzura…
Impresionanta amintire si o privire in tainele poeziei. Cuvinte simple, obisnuite, puse intr-o bijuterie poetica de sufletul miraculos al lui Nichita.
Esti o fericita, Marina Nicolaev!
Dan David
Intotdeauna, dar absolut intotdeauna, evenimentele din viata cuiva sunt doar negativul unor alte evenimente traite (si nu degeaba Einstein spunea “God does not play dice”), pentru Echilibru.
Spuneti-mi mai des, domnule David! Intr-o zi, poate, ma voi amagi si eu.