A trecut un an de la momentul crucial din 18 decembrie cand, in pofida huiduielilor desantate organizate de nostalgicii Epocii de Aur, a debandadei bine puse la punct de nesfanta alianta PRM-PSD, presedintele Traian Basescu a condamnat, in numele statului roman, regimul comunist drept ilegitim si criminal.
A facut-o in plin Parlament, ducand pana la capat, cu exemplara demnitate, un discurs menit sa faca istorie. Prezentarea Raportului Comisiei Prezidentiale de catre presedintele Basescu a avut o valoare simbolica incontestabila, oricum am privi lucrurile. Iar in politica simbolurile sunt esentiale. Institutiile, tratatele, acordurile sunt de fapt cristalizarea unor simboluri. Parlamentul insusi intruchipeaza ideea reprezentarii, a delegarii si a separarii puterilor in stat.
In discursul tinut la Brasov cu prilejul aniversarii a doua decenii de la revolta muncitoreasca anticomunista din 15 noiembrie 1987, Traian Basescu a reluat, cu maxima empatie pentru victime, gestul de a cere iertare in numele statului roman. Pozitia lui Traian Basescu este comparabila cu aceea a lui Jacques Chirac, primul presedinte francez care a avut onoarea si curajul de a-si cere iertare in numele statului pentru crimele comise de guvernul de la Vichy impotriva populatiei evreiesti.
Publicarea la Editura Humanitas in noiembrie 2007 si lansarea la Targul Gaudeamus a „Raportului Final” reprezinta repere palpabile ale continuarii demersului initiat de Traian Basescu in aprilie 2006, cand a decis infiintarea Comisiei Prezidentiale. Volumul de la Humanitas, editat de Dorin Dobrincu, Cristian Vasile si subsemnatul, este rezultatul unui efort colectiv de analiza a mecanismelor, institutiilor si personalitatilor care au facut posibila instaurarea si perpetuarea dictaturii totalitare. Gabriel Liiceanu spunea la lansarea de la „Gaudeamus” ca este o „carte-monument”.
Cred ca are dreptate nu numai in sens concret (volumul are 880 de pagini), ci si metaforic: lucrarea se doreste nu doar o examinare „la rece” a catastrofei comuniste, ci si un demers empatic in raport cu victimele represiunii. Am auzit voci care ne-au acuzat, pe membrii si expertii Comisiei, de „absolutism moral” in explorarea epocii totalitar-comuniste. Raspund fara ezitare: in raport cu crimele impotriva umanitatii, relativismul moral mi se pare obscen.
Volumul de la Humanitas se deschide cu discursul presedintelui Basescu din 18 decembrie, in care se leaga condamnarea tiraniei comuniste de actuala stare a Romaniei: „Poate ca unii se intreaba ce ne da dreptul sa condamnam? Ca presedinte al romanilor, as putea invoca faptul ca am fost ales. Dar cred ca avem o motivatie mai importanta: dreptul de a condamna ni-l da obligatia de a face sa functioneze institutiile statului de drept intr-o societate democratica”.
Aceasta a fost perspectiva filosofica pe care ne-am intemeiat abordarea: pozitia sustinerii consecvente a valorilor liberalismului civic, ale individualismului umanist si ale respectului indefectibil pentru statul de drept. De aici si atacurile care ne-au insotit intreaga activitate, din clipa in care Traian Basescu a anuntat constituirea Comisiei. Nu ni s-a iertat, nu ni se iarta faptul ca am respins mitologia autojustificatoare a national-stalinismului, ca am accentuat, fara vreo ambiguitate, criminalitatea Securitatii pe tot parcursul nefastei sale existente.
Nu ni se iarta faptul ca am fost uniti, membrii si expertii Comisiei, ca nu ne-am lasat intimidati de corul cobelor, al detractorilor si al lacheilor diversilor oligarhi infricosati de insasi ideea transparentei privind trecutul. Nu ni se iarta pozitia limpede conform careia nu este posibila o reconciliere atata vreme cat calaii continua sa beneficieze de scandaloase privilegii, batjocorin-du-si victimele.
Pentru Ion Iliescu, „Raportul” ar fi un text vindicativ, cu efect de dezbinare in viata publica. Eu unul cred ca este exact opusul. Amnezia nu poate conduce spre adevar, iar o democratie inradacinata in minciuna sufera de un cronic deficit de legitimitate. Ea poate fi usor persiflata si subminata. In carti aparute de curand, fostii demnitari comunisti Dumitru Popescu si Silviu Curticeanu au si ei obiectii de tot felul la adresa condamnarii comunismului. Se invoca din nou retorica egalitarist-utopica, uitandu-se ca sistemul comunist a insemnat de fapt o dictatura asupra populatiei exercitata de o casta privilegiata (din care acesti autori au facut parte pana in ultima clipa).
Lucrare colectiva, „Raportul” este, spre a relua expresia lui Gelu Ionescu, „un document fondator al Romaniei de maine”. Ori, cu cuvintele profesorului Charles King de la Universitatea Georgetown, este „cel mai serios, profund si comprehensiv efort facut vreodata pentru intelegerea experientei comuniste din Romania”.
vrea sa faca ceva… dar nu face mai mult decat valuri… ca asa a invatat… Taurul trebuie luat de coarne… Inca ne invartim in cerc…i n cercul puteri de dupa 90… sau in cerculete concentrice… Asa nu avansam…
La Multi Ani !
Dr.Samarescu
un demnitar al regimului defunct…a apartinut nomenclaturistilor… Chiar daca nu asa sus in ierarhia cadrelor comuniste, ca Iliescu…
Avem nevoie de personalitati cu radacini in trecutul adevarat al ROMANIEI.DE astfel de oameni avem nevoie la conducerea Tarii noastre.
Eu raman cu REGELE MIHAI I !
si cu speranta ca din ce in ce mai multi romani vor avea aceeasi opinie.
Perntru binele ROMANIEI, pentru binele poporului nostru.
Traian Baserscu este un episod neconcludent al evolutioei istorice… Viitorul va fi mai bun…
LA MULTI ANI !
Dr.Ing.L.LM.Dan Florian Samarescu
Este un bun inceput publicarea acestui articol. Pacat ca ecourile sunt atat de slabe (poate propagarea de natura radioelectrica este slaba)
Raportul prezentat de presedintele tarii, chiar daca apartine domnului Tismaneanu, in afara de un spectacol, de comedie a unei parti a opozitiei si film de groaza pentru alte parti a opozitiei, nu a reusit acele schimbari dorite. Comedia ar fi fost una de mai mare anvergura, daca ar fi fost prezentat de un desident politic autohton. Era posibil ca unele forte, sa ceara rearestarea, nu numai boicotarea sedintei celor comunisti alesi in proportie uimitoare! Daca s-ar putea aplica in practica, macar jumatate din acel raport, schimbarile ar fi benefice pentru Romania. Numai legea lustratiei ar putea face adevarate minuni, ce sa mai vorbim de celelalte! Sarbatori fericite!
Aceasta prezentare a raportului de condamnare a comunismului in Romania, prezentare facuta de institutia presidentiala, in sedinta Parlamentului si in direct la toate mijloacele de media, a fost si ramane , cea mai importanta, si curajoasa interventie a unui presedinte post decembrist! Cu aceasta ocazie s-a observat cat de mica si neajutorata poate deveni institutia Parlament, iar aceasta este fara precedent in istorie. In acest caz, presedintele Basescu, devenea primul presedinte din fostul lagar socialist-comunist, care dezvaluia atrocitatile comunismului si le incrimina. Prezentarea propriu-zisa a devenit un adevarat spectacol, atat pentru parlamentari, cat si pentru cei care urmareau sedinta Parlamentului in direct la posturile de televiziune, slava Domnului, de acestea nu ducem lipsa! Pentru o parte a parlamentarilor, prezentarea devenise un film horor[parca se si vedeau someri!], pentru alti parlamentari, isteria si teama i-a transformat, in adevarati actori comedianti de ocazie si doar o mica parte a parlamentarilor au ascultat cu demnitate raportul [atat cat se putea din cauza comediantilor alienati] Prezentarea acestui raport de catre presedinte, i-a mai adus cu aceasta ocazie, un mare numar de bile albe, evenimentul fiind o adevarata bomba a anului! Ceea ce e mai rau pentru populatia tarii, nu au avut schimbari importante, ca doar nu erau sa demisioneze in grup parlamentarii afectati de acest raport, poate dorind sa iasa la pensie, tot din Parlament! Sarbatori fericite!
PACAT!
Vorbiti singur,stimate Dle.Tismaneanu… atata timp cat numai parerea Dvstra. apare… sau mai bine zis, este lasata si lansata public…
TB.. n-a facut nici un act de eroism… El face gesturi.. si nu le insoteste cu fapte…
Cei care au suferit in perioada la care va referiti… erau mult mai indreptatiti sa spuna cum a fost, nu-i asa?
S-a mai irosit o ocazie…
Sa ne dorim un AN NOU BUN!
Cu prietenie,
Dr.Ing.L.LM. Dan Florian Samarescu