Poate nu aţi remarcat, însă acea zi a fost una deosebită. Am traversat-o fără să bănuiesc atunci că surprindeam o rară intersecţie a anotimpurilor…
Amintirea sărutului soarelui….
Dorul zăbovirii ierbii verzi,
Travestiul zarzărului visător,
Picături mirate de somnul gravitaţiei,
Muguri de promisiuni ,
Veşmântul sfâşiat al fluturelui,
Ramurile lăcrimând în încorsetarea argintie a unui ultim sărut,
Rugul nestins al văraticelor iubiri,
Fructul rumen surprins într-o legănare tomnatică,
Candele înmugurite,
Şuviţele încărunţite ale toamnei…
Un câine de pripas se apropie domol de două adolescente care-şi împart timpul cu porumbeii din parc. Îl privesc cum pătrunde timid apropiindu-se discret de mâinile lor, adulmecând bunătatea…Nimeni nu tresare…
Casele suspină înfrigurate.
Drumul nostru, şovăitor din nou, pe prima pojghiţă de gheaţă…
