Poate nu aţi remarcat, însă acea zi a fost una deosebită. Am traversat-o fără să bănuiesc atunci că surprindeam o rară intersecţie a anotimpurilor…

Amintirea sărutului soarelui….

Dorul zăbovirii ierbii verzi,

Travestiul zarzărului visător,

Picături mirate de somnul gravitaţiei,

Muguri de promisiuni ,

Veşmântul sfâşiat al fluturelui,

Ramurile lăcrimând în încorsetarea argintie a unui ultim sărut,

Rugul nestins al văraticelor iubiri,

Fructul rumen surprins într-o legănare tomnatică,

Candele înmugurite,

Şuviţele încărunţite ale toamnei…

Un câine de pripas se apropie domol de două adolescente care-şi împart timpul cu porumbeii din parc. Îl privesc cum pătrunde timid apropiindu-se discret de mâinile lor, adulmecând bunătatea…Nimeni nu tresare…

Casele suspină înfrigurate.

Drumul nostru, şovăitor din nou, pe prima pojghiţă de gheaţă…