Acum cativa ani, aflandu-ma in Romania si indreptandu-ma catre casa la o ora tarzie, vad lumina puternica intr-o pravalie. Curios, ma uit si observ un barbat si o femeie, sot si sotie probabil, care vopseau de zor peretii. M-am intrebat ce-i face pe acesti oameni sa munceasca asa de tarziu si asta intr-o zi de duminica. Ca Ceausescu disparuse de mult. Dupa cateva zile aveam sa observ ca deschisesera un mic magazin curat si cochet, unde serveau amandoi. Desigur, era in interesul lor sa munceasca pe branci pentru a pune cat mai repede pe roate mica lor afacere.
Altadata intru intr-un magazin si cer un obiect pe care pusesem ochii de cateva zile. O fata tanara, draguta si amabila imi spune ca nu-l mai au, dar sa astept cateva minute pana da cateva telefoane. Dupa scurt timp revine si imi spune ca dupa amiaza as putea intra in posesia ravnitului obiect. Era doar in interesul ei sa vanda si sa castige. Nu mai are rost sa amintesc aici despre curatenia si igiena care domneste in multe magazine (nu in toate) care vand carne si mezeluri. Si nici despre amabilitatea soferilor de taxi, care te saluta politicos la urcare si iti ureaza o zi buna la coborare. A disparut si obraznicia aproape endemica a ospatarilor. Chiar si amaratul de vanzator de la chioscul de ziare te intampina cu un respectos “Buna dimineata!”. Mentalitatea prestatorilor de servicii s-a schimbat radical dupa ’89. Trecute sunt vremurile cand, daca intrebai de un produs, ti se raspundea: ce se vede, asta am asta dau, sau daca nu-ti place… Vanzatorii nu mai sunt regi neincoronati, ci au adoptat vechea si inteleapta formula: “Clientul nostru, stapanul nostru”. Si este foarte bine asa.
Sa mai vorbim aici si despre milioanele de romani care muncesc din greu raspanditi prin toata lumea? Este doar in interesul lor sa castige mai multi bani si sa asigure familiei lasate acasa o viata mai usoara si imbelsugata. Lozinca cu “Te faci ca ma platesti, ma fac ca muncesc” este deja perimata. Oamenii au inceput sa inteleaga ca trebuie sa-ti faci treaba si numai prin munca cinstita si onestitate pot realiza si acumula ceva in viata. Sa speram ca acest sistem de gandire se va extinde.
Dar haideti sa vedem si ce fac romanii cu salarii si indemnizatii foarte mari, pe langa care mai au si cateva afaceri infloritoare. Da, ati ghicit, ma refer la alesii neamului. Acestia, dupa cum se stie, chiulesc pe capete de la sedinte sau isi pierd timpul pe la bufetul Senatului la cate o cafeluta. Multi nu au nici o parere si nu iau cuvantul aproape niciodata. Ei tot mai canta melodia aceea cu “timpul trece, leafa merge, noi cu drag muncim”. Principalul este ca au o memorie foarte buna si nu uita niciodata sa-si ia salariul si indemnizatia. Multe legi nu au putut fi votate din lipsa de cvorum. Va inchipuiti cam ce s-ar intampla cu o firma, in care mai mult de jumatate din personal ar sta pe la bufet sau nu s-ar prezenta la servici? Iar cand presedintele tarii vorbeste de imaturitate si de mediocritate politica, se sifoneaza toti in costumele Armani pe care le poarta.
Strans uniti si solidari la aruncatul cu pietre si noroi in Ministrul Justitiei (De ce oare? Au ceva de ascuns?) si reformele sale, se cearta aprig intre ei pentru interese, idei sau dogme politice. Disputele lor se desfasoara mai mult in sfera intereselor private sau de grup. Treaba lor ar fi sa se ocupe de interesele tarii si ale electoratului. Dar asta este o chestie secundara pentru ei.
Iata, PNL s-a divizat in doua platforme. Nu inteleg de ce se numesc asa. Pe vremuri se numeau aripi. Au cumva o legatura cu platformele pentru extractia petrolului? In fine. Am inchis paranteza. Guvernul devine din in ce in ce mai slab. Nu stiu de ce imi amintesc acum brusc, de guvernarea CDR.
In concluzie, dupa intrarea in UE, dupa ce s-au autofelicitat si autosarbatorit, guvernantii au luat o vacanta pana la 1 februarie. Sunt si ei obositi, saracii! Ar fi putut sa faca si ei ca cei doi pe care i-am pomenit la inceput: sa-si sacrifice cateva ore din timpul liber pentru a vopsi peretii Romaniei si a o face mai atragatoare pentru UE. Dar ei s-au culcat pe o ureche si au deschis buzunarele in asteptarea fondurilor de la Bruxelles. Iar populatiei i se ofera in loc de Dreptate si Adevar o ceata de certareti si scandalagii.
Daca politicienii actuali nu vor fi in stare sa vada dorintele si necesitatile romanilor, s-ar putea ca la viitoarele alegeri (anticipate sau nu) sa aiba surprize neplacute. Alegatorii nu mai pot fi cumparati asa usor cu mititei, bere sau fasole cu ciolan. Romanii s-au mai trezit. Iar daca termenul de valabilitate al PSD si PRM a expirat de mult, pe firmamentul patriei se ridica o noua stea stralucitoare. Este vorba de omul cu portofelul plin, care poate cumpara echipe de fotbal, ba chiar si cativa preoti de mare rang care sa-l pomeneasca la slujbe, omul care arunca si ceva maruntis saracilor si care poate transforma un talk-show intr-o balacareala pe cinste.
Atentie, vine Gigi!