Aflandu-ma la Disney World pentru cateva zile de vacanta, nu mica mi-a fost mirarea sa constat ca o mare parte dintre paznicii atractiilor din parcurile de distractii aveau nume romanesti: Iulian, Ruxandra, Mihai, Eugenia, Ion… nume indubitabil romanesti.
Am intrat in vorba cu ei si ni s-a parut si unora si altora ca suntem martorii unui eveniment deosebit. Noi nu mai vazusem romani care sa dirijeze multimea si sa supravegheze ordinea la cozile pestrite, unele a caror durata se apropia de 60 de minute de inaintare exasperant de inceata (ca in cazul roller-coasterului «Expedition Everest»), iar ei nu mai vazusera turisti romani.
Fara exceptie, tinerii lucratori sezonieri din Romania (unul dintre ei ne-a spus ca sunt peste 50, dar o fata care lucra la un fast-food era de parere ca venisera peste 200) erau studenti in ani mediani, in majoritate la facultati cu profil turistic. Cei 2-3 cu care am discutat erau insa dezamagiti de decizia luata de a veni sa lucreze in SUA pe timpul verii, apreciind ca ar fi facut mult mai multi bani in Romania. La Disney castigau un salariu orar cu putin peste cifra minima oficial recunoscuta ca obligatorie, dar fiecare avea raspunderea sa-si asigure viata din veniturile respective, majoritatea veniturilor lor fiind vaporizate de totalul biletelor de avion, costului vizei si al documentelor pe care au trebuit sa le prezinte pentru a obtine viza, cazare si mancare. Mihai, student la o facultate economica, era de parere ca daca reuseste sa ramana cu trei sute de dolari dupa aventura americana, ar trebui sa fie multumit. Tot el era sigur ca alti colegi practic pierd bani din aceasta aventura.
Aflati in aceeasi situatie sau asemanatoare, cu tinerii intalniti la Disney, ma intreb cati romani cu varste intre 20 si 25 de ani au lucrat in aceasta vara ca sezonieri in Europa, la munci agricole sau legate de industria turismului, pe liniile internationale de croaziera, in Asia sau poate chiar in Africa? Cati au lucrat oficial si cati «la negru»? Cati au reusit sa puna un ban deoparte pentru zilele lungi de iarna, pentru a incropi un avans pentru o proprietate ori doar pentru a-si asigura cheltuielile pana vara viitoare?
Concomitent cu intrebarea de mai sus, al carei raspuns este adesea dureros, o parte din crema tineretului american revine in aceste zile inapoi in SUA cu propriile experiente de viata. Echivalentul educational al studentilor romani de la Disney, vor fi calatorit de asemenea pentru a-si imbogati spiritul. Destui revin din misiuni in care au activat sub steagul «Peace Corps» ca voluntari in diferite tari. Multi vor fi facut calatorii internationale pentru a-si cunoaste radacinile familiale si culturale. Foarte putini sunt insa cei care vor reveni de la slujbe sezoniere din strainatate.
Pana aici sunt doar fapte care ma pun pe ganduri si mi se pare ca ridica o multime de intrebari, la care va invit sa incercam sa gasim impreuna cateva raspunsuri plauzibile.
De ce simt nevoia tinerii romani sa plece in timpul verii in afara tarii pentru a lucra? Din cate stiu, in Romania exista deja o patura de oameni foarte bogati. Acesti bogati ai Romaniei nu pot folosi uriasa resursa de talent a acestor tineri cumva pe plan local? Banii bogatilor Romaniei se gasesc in Romania? Ei nu au planuri in Romania pentru banii pe care i-au castigat? Ori poate nu exista proiecte in tara, minti vizionare care sa imagineze viitoruri credibile in care sa fie atrase sperantele tinerilor? In Romania nu se pot inventa proiecte grandioase in afara Canalului, Transfagarasanului, Casei Poporului, proiecte care sa dea de lucru studentilor care lucreaza ca paznici de cozi, meseriasilor care isi rup spinarea cu cosuri de struguri, tinerelor care-si lasa copiii cu bunicii pentru a ingriji bolnavi cu care abia se inteleg?
Libertatea fortei de munca nu este nici pe departe un lucru rau. Ma bucur sa vad ca atatia si atatia gasesc o solutie existentiala la adapost de macar o parte din grijile materiale de zi cu zi, lucrand pentru angajatori cu mai mult curaj si viziune. Dar nu ma pot abtine sa nu ma intreb de ce nu-si inmultesc bogatii Romaniei averile folosindu-se de uriasa forta de munca migratoare care paraseste tara in fiecare an cel putin cateva luni. Probabil ca averile respective nici nu sunt facute in cadrul unui ciclu normal de tipul Bani->munca->Produse si servicii->Bani.
Dar poate e preferabil sa ii las pe cei care se pricep mai bine decat mine sa comenteze acest aspect.
Consider ca traim o epoca pe care o putem numi – MUTATIA TINERETULUI – tineret care este vesnic în transformare din punct de vedere mental si fizic, mai înalti, mai atletici, sporturi extreme, mai curiosi în cercetarea NOULUI si a VIITORULUI.
Schimbul acesta de „experienta”, sa zicem, nu întotdeauna este la nivelul lor de pregatire, ci mai degraba este „fuga” dupa un câstig mai bun, o viata decenta si nu în cele din urma recunoasterea valorilor. Nimeni nu fuge de-acasa de bine.
Acum vreo 2 zile citeam un articol în EVZ despre un grup de câteva zeci de fete tinere chinezoaice, care au poposit în orasul Bacau, unde lucreaza într-o fabrica de tesaturi. Pentru ele, venind din China comunista si nu din partea estica a Chinei, care aproape ca depaseste lumea capitalista, Bacaul si câstigurile realizate au devenit o adevarata MANA CEREASCA. Se stie ca tineretul chinez, un popor de altfel foarte muncitor si disciplinat, câstiga în medie 1-2 dolari/zi, retributia româneasca fiind mult superioara, dupa spusele lor (fara sa divulge suma), dar suficient ca sa poata trimite ceva bani si în tara lor natala.
Care este situatia românilor care pleaca pe alte meleaguri? Aceiasi. Nimeni nu fuge de-acasa de bine si nimanui nu-i place de voie sa-si puna diploma în cui si sa spele vase sau sa culeaga recoltele, pe tarlalele vecinilor. NEVOIA STRINGENTA de supravietuire a lor si a familiilor, ÎI OBLIGA.
China este o tara cu regim capitalist, dar cu mari schimbari în domeniul economic, care se pare ca va depasi pe cel capitalist actual – asa preconizeaza economistii.
România se pretinde o tara democrata, libera, în care se spune ca drepturile omului sunt respectate. Cum sunt respectate, când un diplomat universitar, de multe ori si cu o activitate de 5-10 ani, nu are un loc de munca remunerat corespunzator capacitatii sale profesionale? Nu toti licentiatii sunt buni „afaceristi”, ei au învatat multa carte si nu cum sa mânuie dolarii, cu exceptia multora care se pretind diplomati, dar nu practica decât afacerile.
Atunci unde este hiba? Cine este de vina si cine încurajeaza lucrul în tari straine? Raspunsul, pentru mine, este clar, interesul statului este sa intre cât mai multa valuta în tara, netinându-se seama si neinteresând pe nimeni tragediile familiare, care au determinat copii minori sa se sinucida din lipsa dragostei parintesti, plecati pe meleaguri straine.
Ar trebui sa dea de gândit actualilor guvernanti, sa nu se debaraseze „diplomatic” de tineri, pentru ca al lor trebuie sa fie viitorul, în tara în care s-au nascut si sa nu procedeze ca predecesorii lor, care au fortat oamenii sa fuga din tara dupa 1945 si în continuare, lipsindu-se cu usurinta de somitatile culturii românesti.
Închei parerea mea cu un vers ce apartine poetului Octavian GOGA: „Muntii nostri aur poarta, noi cersim din poarta-n poarta”.
A-propos de BOGATASII din România, redau ad litteram articolul aparut în RL/6 Sept.a.c., Domeniul Investigatii:
„ODRASLELE PROTIPENDADEI DIN PITESTI, ÎN AREST.
Scandalul fraudelor pe internet savârsite de o retea de tineri din Arges a luat o noua turnura dupa ce numarul celor banuiti ca ar face parte din retea a crescut cu 37 de persoane, iar volumul estimat al pagubelor trece de 900.000 dolari (de peste patru ori mai mult decât estimarea initiala). Printre cele 24 persoane deja retinute preventiv se afla atât odraslele unor politicieni locali, cât si copiii unor ofiteri de Politie.
Cei implicati în retea erau specializati în trucarea unor licitatii on-line organizate de marile site-uri de profil, în cadrul carora vindeau tot felul de bunuri tentante (motociclete, computere portabile) care nu existau în realitate. De exemplu, Ianos Cifra (în vârsta de 17 ani) a vândut în acest mod chiar o motocicleta Harley Davidson. Persoanele retinute au fost supravegheate din cursul anului 2004. Printre retinuti se numara Florin Dinescu, zis „Picollo”, membru al organizatiei de tineret a PD Arges si fiul secretarului executiv al filialei acestui partid. Acesta era coleg de organizatie de partid cu un alt retinut, Marian-Robert Popescu. Din grup au mai facut parte fratii Florin si Leonard Baietica, copiii unui colonel din Politia argeseana.”
********
În afara de acesti descendenti… tot în ziarul de astazi al RLR, fiul magnatului Ion TIRIAC, Alexandru TIRIAC jr., din nou amânarea procesului pe 2 Octombrie, cu toate ca a facut trafic si consumat droguri etc.
********
Aceasta este România de azi… NO COMMENT.
In Romania ”S”mecherii au intrat in sistemul de obtinere a avutiei necuvenite si sunt azi “bogatii tarii”. Au luat pe nimica bogatia comunista si au vandut-o la fier vechi. Si au dat afara toti lucratorii. Ce tot visati dv viitor pentru Romania prin locuri de munca? Spuneti cine este cinstit dintre imbogatiti si merg acolo sa iau interviu oamenilor de pe urma carora castiga. Pariez ca voi gasi exploatare, atitudini bestiale cu subalternii, munca peste program neplatita, furatul bonurilor de masa si un pomelnic intreg de alte monstruozitati.
Civilizatia este coborata la haos. Nu descifrez nici macar un mic semn de speranta. Era promovarea tinerilor, dar acestia au invatat bine de la cei de pe pozitiile actuale si–si trag partea cu o lacomie nemaivazuta. Am contact cu tineri ce vor iesi maine poimaine controlori de firme. De-abia asteapta sa obtina legitimatia pentru a ataca in haite. Celebrul ”cat imi dai sa te las in pace o luna?” va deveni o saptamana, o zi, o ora…
O sa vedeti.
Personal voi protesta vanzand la primavara totul si cumparand un teren in salbaticie. Si voi pregati capcane mortale pentru oricine va face un pas pe teritoriul meu.
Scara de valori a imbogatitilor din „tunuri” postrevolutionare nu se leaga in nici un fel de ideea de a construi ceva, ca sa poata avea nevoie de oameni capabili sa creeze. Posesorii unor astfel de averi isi consuma banii pe distractie la maxim, ori achizitonand bunuri diverse (inclusiv neveste noi in locul celor vechi).