Facies in limba latina inseamna fata. Noi romanii ii mai spunem si obraz. Si mai avem obiceiul, singular dupa cum stiu eu caci nu l-am mai vazut in alta parte, sa ne batem cu degetul aratator pe obraz pentru a arata cuiva ce parere avem despre el. Se spune atunci ca persoana este lipsita de obraz. De aici vine cu siguranta si cuvantul neobrazare.
O coloana vertebrala avem toti. Ea ne ajuta la mersul biped, la pastrarea pozitiei verticale. Compusa din 32 de vertebre ea poseda o anumita flexibilitate – as spune mai degraba elasticitate – care difera de la om la om. Tinerii gimnasti care evolueaza in diferite competitii sportive ne uimesc intotdeauna cu elasticitatea coloanei lor vertebrale. Numai unii politicieni de pe malul Dambovitei mai reusesc sa-i intreaca. De fapt coloana vertebrala se numeste in cazul lor spinare. Spinarea cu o anumita curbura ajuta la executarea de plecaciuni gratioase si adanci, pentru ca dupa cum se stie, capul plecat sabia nu-l taie. Cu alte cuvinte spinarea slujeste la protectia capului.
Sa ne ocupam putin si de configuratia anatomica a politicienilor din spatiul mioritic. Un fost presedinte incearca sa se aseze din nou in fruntea partidului din care a provenit. In Germania fostul presedinte inlocuit in vara aceasta, sta in banca lui si nu mai auzi nimic de el. Nu are pretentii sa mai ocupe functiile importante pe care le-a avut inainte. Nici despre Clinton nu auzi mai nimic. Scrie carti, canta la saxofon dar nu mai este in fruntea partidului. Doar mult prea alesul presedinte roman crede ca este vesnic si ca fara el lumea s-ar prabusii. Are dreptate, daca se refera la lumea fostilor comunisti si securisti. S-ar putea cumva sa nu posede facies? Sau a sa facies este pur si simplu prea groasa? “Facies inexistentis” (expresia este inventata de mine) se manifesta in tara noastra la foarte multe persoane din anturajul politic al dinozaurilor. Fostul premier sufera de o boala a coloanei vertebrale. Nu se poate pleca in fata infrangerii sale in alegeri. Il banuiesc de lumbago. Aceasta boala se manifesta in general dupa eforturi corporale excesive. Il cred, a facut tot ce i-a stat in putinta ca sa ajunga presedinte. Dar aici as mai diagnostica si o lipsa de facies. Iar lipsa de obraz este sora cu nesimtirea si face casa buna cu un individ numit Tupeu. Copilul rezultat din aceasta casnicie poarta numele de Aroganta. Peste tot un politician care a esuat in alegeri face un pas inapoi lasand locul unui coleg mai capabil si activeaza mai departe in partid. Nu e cazul la noi. Si daca ar lupta numai sa-si mentina salariul pentru a-si intretine familia as mai intelege. Dar asa…
Un alt organ pe care doresc sa-l prezint este nasul. Aceasta proeminenta mediana a fetei noastre are avantajul ca poate fi folosit de fiecare dupa dorinta. Deci nasul poate fi luat la purtare, tinut in jos in fata sefilor, tinut pe sus in fata celora pe care ii consideri inferiori. Daca ai destui bani in buzunar iti poti cumpara titluri (prof. Dr. conf.) si atunci nasul atinge inaltimi ametitoare. Te poti scalda in acest caz in tupeu si aroganta si poti striga celorlalti “ciocu’ mic!”. Unii au un simt olfactiv foarte dezvoltat si izbutesc sa miroasa imediat cand treaba incepe sa se “imputa”. Si atunci trec la un alt partid. Cu finetea nasului lor, ei simt imediat in ce tigaie se prajeste cea mai mare bucata de friptura si se indreapta catre ea. Acesti oameni cu nas fin mai sunt denumiti in limbaj popular si fripturisti. Si nu se gaseste nimeni sa le dea peste nas sau le arate obrazul.
Fac aici o mica paranteza: In 1980 cautam de zor de lucru in Germania. Am stabilit un termen cu directorul unei firme pentru un interviu. M-am imbracat cat de elegant am putut si aveam in cap cateva fraze interesante (de, doream sa fac impresie buna). Mi-am inchipuit ca acolo ma asteapta un individ imbracat in costum Armani care ma va invita intr-un birou somptos sa iau loc intr-un fotoliu moale de piele. Nu l-am gasit in biroul sau, dar secretara, foarte amabila, m-a condus si mi-a aratat unde este. Spre uimirea mea individul, imbracat in costum (care nu era Armani) si cu cravata avea o matura in mana si se ocupa cu maturatul holului. M-a salutat prietenos si a incercat intr-un fel sa se scuze: “Stiti femeia de servici e bolnava…” Apoi m-a invitat in biroul sau. Toate frazele marete pe care le pregatisem mi-au stat in gat. Ca om, proaspat sosit din Romania, am avut un soc: Cum e posibil asa ceva, ma gasesc cumva la balamuc, este aceasta lume pe dos? Un director sa mature? Am fost angajat, si de-a lungul anilor am avut ocazia sa ma conving ca munca de jos nu este aici nici o rusine pentru nimeni. Dar despre aceasta tema mai putem discuta altadata.
Cand citesc ca Nastase da cu coasa sau scoate o capra raioasa din sant in fata camerelor de luat vederi imi aduc aminte de acest moment al vietii mele si incep sa zambesc.
Daca fostul premier a pierdut alegerile, se datoreste faptului ca nu a cunoscut limba care se vorbeste in Romania. Degeaba vorbesti cursiv engleza sau franceza daca nu esti in stare sa te adresezi omului de pe strada si tot degeaba lansezi lozinci ca: “Mai aproape de oameni!”. Cu asa o lozinca nu demonstrezi decat ca pana acum ai fost departe de oameni.
Diferenta dintre Basescu si Nastase este una anatomica. Sunt diferiti in cea ce priveste obrazul, coloana vertebrala si nas. Mai bine spus, Nastase care ne invita sa numaram oua, nu a curatat cu siguranta nici un cotet de gaini cu mana lui, in timp ce Basescu, presupun, mus fiind la scoala de marina a stat in genunchi si a spalat si lustruit kilometri de punti de vapoare. El este mai aproape de amarasteni si le cunoaste limba mai bine. Sa speram ca reuseste sa faca tot ce promite clanta lui cea mare. Eu tot mai astept sa vad rezultatele. Pentru ca nu m-am lamurit inca ce au ales romanii in decembrie: schimbarea sau raul mai mic?
Sint doua motive care ii fac pe politicienii romani sa nu aplice morala.
Provenind din PCR ei au invatat ca lupta de clasa si politica are o forta naturala si morala este doar un element de suprastructura deci cu totul dependent de luptele economice si nu invers.
Al doilea motiv preponderent valabil pentru generatia tinara de politicieni este ca ei ignora morala, ca fiind un element falimentar al vietii sociale. De fapt putem surprinde mentalitatea imorala daca observam actele de zi cu zi a tinerilor postdecembristi.
De exemplu utilizeza des zicala:”cine-i harnic si munceste ori e prost ori nu gindeste”.
Amara reflectie izvoraste din realitatea ca aproape nimeni nu s-a imbogatit prin munca in intelesul ei originar.
Ati vazut vreun premiu pentru un performer al activitatii creatoare si utile in Romania? Eu am vazut premii pentru exhibitii, pentru prostii si pentru nimic. Tembelisme.