Editie Speciala
Turul II al alegerilor prezidentiale a indicat inca o data, fara drept de apel, PSD-ului cat de bine reprezinta trecutul Romaniei. Castigator detasat in zonele rurale, preferatul electoratului cu studii mediocre, bijuteria de sticla multicolora a pensionarilor, Adrian Nastase se poate in fine lasa pe spate in scaunul sau ergonomic prim ministerial, isi poate freca palmele si poate spune: “am invins”.
Din nou, la ora la care scriu, nu se cunoaste rezultatul alegerilor (NR: intre timp stim ca a castigat Traian Basescu! Felicitari!!).
Dar noi nu am avut si nu avem nici un dubiu in ceea ce priveste victoria lui Adrian Nastase si a partidului sau, cel putin in ultimii patru ani si PANA la data de 12 decembrie 2004 asupra celor care ar fi vrut sa vada coruptia macar diminuata daca nu redusa la niveluri suportabile, asupra celor care ar fi vrut sa poata avea slujbe decente in Romania dar au trebuit si vor mai trebui inca multa vreme de acum incolo sa concureze pentru munci de salahoreala in Europa, asupra celor care ar fi vrut sa creada intr-un stat de drept, sensibil la problemele cetateanului.
Aceasta victorie de o exceptionala valoare teoretica si practica, indicand garantia pastoririi Romaniei de catre neocomunisti sau inconstienti intre minunata zi de azi si continuand cu ieri, alaltaieri, rasalaltaieri, luna trecuta, anul trecut, si pana pe 22 decembrie 1989 nu ar fi fost posibila fara contributia unui alt om de stat, la fel de cinstit ca si domnul Nastase dar muuuuuult mai sarac: domnul Ion Iliescu.
Intre altele, pe langa caracterul personal de o desavarsita imaculare, de un inflacarat patriotism revolutionar si spirit novator, domnul Nastase ar trebui sa recunoasca acum cat de mult datoreaza in aceasta victorie geniului carpatin al actualului presedinte al Romaniei. Domnia-sa (presedintele) a stiut, cu parinteasca grije, sa asigure continuitatea unui mod de gandire atat de drag poporului, prin cadrele de nadejde create, intre care si domnul Nastase.
Indiferent de rezultatul acestor alegeri prin care va fi castigat dreptul de a conduce Romania incepand de azi si pana cu cicisprezece ani in urma, spiritul care a dat lumii pesedismul va fi dovedit ca Romanii sunt cu adevarat Europeni.
Si ceva minunat se va intampla. Europa si lumea isi vor deschide portile celor mai buni dintre romani, cei pe care si-i doreste cel mai mult: persoanele trecute de 50 de ani, care se indreapta spre pensie si carora Europa abia asteapta sa le ofere din surplusul ei de lapte si miere, taranilor semianalfabeti, pe care Europa abia asteapta sa-i plimbe cu taxiul prin Paris si mamaelor extaziate care-si vor face parul la Viena si la Londra. Ei vor fi adevaratii castigatori, ale lor vor fi conservele expirate ale armatei americane stationate la Varna, pe ei ii asteapta Berlinul, Stockholmul, Haga, Bruxelles. Si alaturi de ei, 90 de cadre universitare si profesori care au semnat recent in ziarul Adevarul un apel care punea semnul egal intre schimbare si conducerea birjareasca a Romaniei. Pe acestia din urma ii vor astepta mari centre universitare ale Europei sa conferentieze – desigur, in aceeasi perioada de trecut mentionata mai sus.
Un singur lucru se va fi pierdut la 12 Decembrie 2004: linistea, tovarasi. Linistea in care s-au devalizat Bancorexul, linistea in care s-au facut averi uriase, linistea in care s-au creat baroni, mafii, nepotisme si nasisme.
Dar ce mai conteaza cand PSD-ul are inainte atata trecut? Felicitari!