Tot mai des imi imaginez un viitor al democratiei in care nu majoritatea, ci o multime de minoritati informate, competente, responsabile si implicate vor decide incotro incearca sa se indrepte o societate sau alta.
In fond, cine este aceasta majoritate care decide pentru dumneavoastra si de ce in particular in Romania, dupa atatia ani de la eliberarea de dictatura, majoritatea continua sa aleaga prost, punandu-i administratori ai muncii si vietii cetatenilor pe multi dintre cei care sunt poate cei mai nepotriviti pentru a indeplini aceasta functie? Raspunsul este simplu: pentru ca majoritatea este inca alcatuita din oamenii cei mai putin informati si cel mai usor de manipulat.
Aceeasi majoritate, la care cei mai multi dintre noi se gandesc in termeni de “turma” sau “gloata” – desigur, ignorand cu buna stiinta faptul ca si altii ne includ, din perspectiva lor, in aceeasi categorie deloc magulitoare, este si cel mai putin competenta in operarea cu mecanismele progresului social cat de cat planificat. Majoritatea voteaza pe baza unor criterii cu totul straine de performantele specifice ale lui X sau Y. Ceea ce conteaza este charisma si, de cele mai multe ori, oportunismul mincinos al celor aflati in campanie, sau retorica de prezentare (de unde si succesul firmelor de imagine, in epoca in care traim, firme care coreleaza asteptarile publicului, determinate statistic, cu un comportament fabricat al candidatului).
Din fericire societatea nu este in intregime alcatuita pe baza unor mecanisme de decizie majoritara si de exemplu sindicatele de surori medicale nu au un cuvant de spus in stabilirea cursului unei interventii chirurgicale. (Eufemistic vorbind: aceasta performanta, incercata de ideologia comunista, a esuat concomitent cu imbatranirea si cresterea nevoii de asistenta medicala a nomenclaturii…) Dar totusi: v-ati duce la un spital care si-ar face reclama ca aplica mecanisme de decizie medicala majoritare, in care sunt inclusi toti amploaiatii spitalului?
Recent, cineva care face parte din consiliul executiv al uneia dintre cele mai mari firme de asigurare din lume imi spunea ca in fata unei decizii importante in legatura cu care parerile erau impartite egal intre membrii consiliului, a propus ca, decat sa se stea pe loc, mai bine sa se ia o decizie dandu-se cu banul. Morala: in loc sa se adopte o solutie care va intampina reactii negative din partea unei jumatati din Consiliu, toata lumea se va fi supus unei decizii aleatoare. Si decat o decizie de pus in practica cu o jumatate de echipa PRO si o jumatate CONTRA, mai bine o decizie la intamplare (evident, ambele decizii vizau efecte pozitive pentru companie), care poate fi dusa la bun sfarsit cu TOATA echipa. Exemplul este bun insa doar cu conditia ca toti sa fie de acord sa se supuna rezultatului aleator. Insa e o tema interesanta de reflectie.
Ma mai gandesc uneori ca anonimitatea votului este o conditie care va apartine si ea din ce in ce mai mult trecutului. Parintii democratiei moderne au avut in vedere anonimitatea ca si conditie de protejare a identitatii electorului, intr-o faza de definire a democratiei in care pericolul represaliilor era iminent. Nu vad, in viitor, rostul anonimitatii in mecanismele de votare al populatiilor care se supun democratiei. As merge chiar atat de departe incat nu as valida decat voturile persoanelor care se identifica si ataseaza numele lor votului, incat prin tehnologiile de care se dispune (bazate pe Internet), fiecare sa poata verifica daca votul lui a fost atribuit candidatului sau chestiunii pentru care a votat si nu altcuiva sau pentru altceva. Abia in acel moment alegerile de exemplu, ar deveni incontestabile: in clipa in care ORICINE de ORIUNDE poate verifica daca s-au facut sau nu calcule corecte. In fapt cred ca acesta este un drept al fiecarei persoane care voteaza.
O alta inovatie pe care as aduce-o mecanismelor electorale ar fi aceea ca, in functie de contextul in care se voteaza, as da electorilor diferite ponderi in calculul rezultatului final. De ce sa aiba aceeasi pondere si cel care se preocupa de viitorul societatii din care face parte si cel care o fura sau o distruge sau este pur si simplu indiferent? Rezultatul unui vot este un pariu pe viitor. De ce sa se ia in calcul in mod egal, nediscriminatoriu (fireste, nu ar fi incluse intre elementele discriminatorii acele caracteristici inconsecvente cu obiectul votului) ceea ce doreste fiecare, daca trecutul celor care aleg denota implicari diferite in viitorul chestiunilor pentru care se voteaza?
Ramanem insa deocamdata, din multe puncte de vedere, in modul concret de implementare a democratiilor moderne, tributari unei paradigme specifice epocii primitive: gloata mai numeroasa decide impotriva grupului mai putin numeros. Cine, daca nu minoritatile insa, aduc progresul unei societati, inventand, creind, cercetand, fiind non-conformiste? Datorita acestui paradox, chiar societatile democratice avansate, in modul in care sunt organizate astazi raman primitive si avanseaza voiniceste spre crize din ce in ce mai mari. Sa nu ne facem iluzii. Democratia, va arata viitorul, va fi buna daca se va mai lucra inca mult la ea si se vor gasi suficiente cai pentru ca minoritatile sa aiba o voce iar aceasta sa fie si auzita si ascultata, INAINTE de a se ajunge in situatii fara iesire.
Privind din aceasta perspectiva, democratia viitorului va fi rezultatul unei negocieri intre minoritati si nu forta oarba a majoritatii de care, sunt convins, cei mai multi dintre cei care ati citit acest articol pana aici, sunteti satui pana peste cap.
Sunt simple ganduri ale unui calator intr-un tren, dar daca ar fi sa inchei cu o observatie pragmatica, as spune: incercati sa faceti parte dintr-o minoritate cu ale carei afinitati va identificati. Faceti ceva in asa fel incat aceasta minoritate sa prospere. Cu putin noroc, minoritatea dv. va avea de spus un cuvant intr-o buna zi in niste alegeri. Rezultatele acestora nu va vor mai gasi in starea euforica pe care o are un suporter al unui meci castigat de echipa favorita sau in dezamagirea aceluiasi suporter, cand echipa a pierdut – ambele situatii perfect indiferente in raport cu casa in care locuiti, ce dati de mancare copiilor si ce resurse aveti pentru educatia lor…sau unde si cum va veti face concediul. As numi acestea lucruri cu adevarat importante…
Nu va bucurati ca faceti parte din majoritate. Viitorul, daca vine, vine si cu sfarsitul majoritatii!
Stefan N. Maier
