Nu știu de unde s-a încetățenit urarea “Paște fericit!”, probabil e un calc de limbă, din engleză, de la “Happy Easter!”. Eu știu că urarea tradițională din zilele de Paște este “Hristos a înviat!”, după cum urarea dinainte de Paște era “Sărbători fericite”.
Dar așa cum “a depune cerere” a devenit “a aplica”, “loc” a devenit “locație”, “am căzut de acord” a devenit “am agreat”, cum nu se mai spune “a tipări” ci “a printa” sau în loc de “a redirecționa” se spune “a forwarda”, așa s-a bastardizat și această urare de Paști.
Interesant este că și așa zișii credincioși nu ezită să o folosească, ei fiind în fapt conformiști și ipocriți, reprezentând o mare parte a populației care de 20 de ani face paradă de religiozitate, adică aderența la un ritual în spatele căruia nu este de fapt nimic substanțial.
Deși locuiesc într-o țară anglo-saxonă, am mare grijă să folosesc o limbă română curată, neinfectată de englezisme. Mi se pare mai util pentru cauza românismului decât a te extazia la discursurile lui Dan Puric, a-i înjura pe unguri că vor să ne ia Ardealul sau a te arăta un campion al unirii cu Basarabia.
Așa încât nu voi răspunde acestei urări stupide, fie și pentru faptul că nu sunt ierbivor, precum calul din imagine, și păscutul nu mă poate face fericit.
Petrica, dar si „a redirectiona”, etc., au fost, la vremea lor, neologisme…Atentie la gatlegau!
Sa fie doar „iubirea de dulcea limba romaneasca”la originea acestiu articol??
Gabby, o fi fost neologism, dar în limba română există „direcție”, pe când „forward” nu.
„porescu” – unde am scris eu „iubirea de dulcea limba romaneasca” de puneși expresia în ghilimele?
OK, atunci romaneste e „a reindrepta”.
Ceea ce ma irita pe mine nu este neaparat limba asta „anglomaneasca” (avem si noi „notre franglais”!), nu calcurile ma irita(toate limbile vii sufera un proces de „creolizare” partiala),cat folosirea lor para-lingvistica, in scop de fitze. Deci, sa printam voiosi inainte,spun eu, daca o facem cu naturalete si daca (tocmai, precum cuvantul „tipar”) echivalentul romanesc aminteste mai mult de arta zetarului decat de minunile tehnologice ale vremii noi. Sarbatori Fericite!
Ghilimele sunt puse doar pentru ca este o expresie de care se face des caz. Scuze! Am intrebat si eu n-am dat cu parul?
Întreb și eu la rândul meu: cine face des caz de expresia pe care eu n-am menționat-o?
Impartasesc cu dv. aceeasi grija pantru pastrarea unei limbi romane curate (‘functionez’ la randul meu, de peste 25 de ani, in spatiul anglofon) si a traditiilor. Cred ca ipoteza „Happy Easter” -> „Paste Fericit” este corecta, pe linia calchierilor amintite.
Invazia englezismelor nu are loc insa numai la romani. Mai degraba sunt ‘de vina’ modelul american de ‘paine si circ’ – imitat pretutindeni in media – si limbajul ‘internetic’, ambele lucrand subliminal.
Daca limba este un edificiu de foste greseli (cum observa Saussure) impamantenirea unei expresii tine mai curand de… statistica, de cat de multi vorbitori o adopta. Dar ei o fac fara constiinta lingvistica sau religioasa ci din reflex. Deci, nu cred ca ‘incetatenirea’ lui „Paste Fericit” se datoreaza ipocriziei catorva, ci mai curand inertiei vorbitorului generic, adaptarii lui prin imitatie la modelul
comportamental al majoritatii.
In America (aproape ca) s-a generalizat „Happy Holidays” in loc de ‘Merry Christmas” si nu tine doar de corectitudine politica. Conformismul are de fapt avantaje pe linia ‘minimului efort’, valabil atat in lumea fizica cat si intra-psihic. Receptionistul/a (de pilda) nu trebuie sa incerce sa ghiceasca daca urarea „Happy Holidays” catre client se potriveste etniei sau traditiei. E o formula la fel de lenesa (dincolo de ne-gramaticala) ca raspunsul de la aprozarul de pe vremuri: „Aveti cartofi / rosii / masline?” -> „Este”!
Exista ‘formule’ lenes-inertiale in toate limbile si multe trebuiesc intelese cu valoarea lor de contact dupa obiceiul locului. Romanii care ajung in America sunt descumpaniti de schimbul „How are you”? „Fine/Good”! „And you?” „Good”, folosit reflex inainte de orice comunicare mai … de ‘substanta’. (Si asta, daca alt dialog mai este dorit: in timpul schimbului initial iti poti da seama, de exemplu, ca omu’ este grabit, sau ca n-are chef de o conversatie mai lunga, etc.)
Ipocrizie? Cred ca am acorda prea multa intentionalitate in ipoteza respectiva. Conformismul fata de norma lingvistica si comportamentala, precum si adaptarea imitativa reflexa sunt explicatii mai aproape briciul lui Occam pentru „Paste Fericit”.
Putem deplange, daca vrem, tendinta naturii umane – lenesa, inertiala, ce-si iese cu greu din minimul efort de a gandi dintr-o perspectiva mai larga (decat interactiunea imediata), etc. Dar asta ar fi o cu totul alta discutie. Desigur, tot …. teoretica, pentru ca pana la urma pe noi toti… practica ne omoara! (E drept, in masura diferita 🙂
Cele de mai sus sunt observatii, nu critici, menite sa contribuie pe linia gandurilor dv. – simtindu-ma ‘de partea lor’.
Eu sunt evreu roman domiciliat in Israel si folosesc urarea „Paste fericit” cand ma adresez prietenilor romani. Sunt constient ca este o expresie noua, provenita din traducerea expresiei din engleza, si ma bucur ca se raspandeste. Eu o vad si logica – Pastele sunt o sarbatoare si e normala urarea ca prietenul sa fie fericit in decursul ei. Ca evreu, ar suna disonant sa spun/scriu „Hristos a inviat”, cand este evident ca reprezint o religie (indiferent de parerea mea particulara) care nu include credinta in invierea lui Hristos.
Domnule Săhlean,
Vă mulțumesc pentru comentarii. Știți de unde vine revolta mea? Dacă auziți cum se vorbește româna la est de Prut, infectată de rusisme, după 200 de ani de ocupație rusească (deschisă sau mascată) vă apucă amokul.
Ei bine, nu accept dubla măsură: de ce rusismele în Republica Moldova sunt respingătoare în timp ce englezismele sunt acceptabile în româna din România și din Diasporă?
PS Domnule Lukasevici, înainte să folosiți „expresia nouă”, cum vă adresați prietenilor români de Paște?
D-le Clej,
Mi-ati pus o intrebare foarte la locul ei, dar nu stiu ce sa raspund, probabil am uitat ce formula gaseam pe atunci. Poate „Paste fericit” exista deja…
N-am inteles daca veti fi dispus sa considerati acceptabila aceasta urare (totusi orice limba are o evolutie, iar imprumutul din alte limbi este o cale legitima) deoarece raspunde unei necesitati, dupa cum am exemplificat personal. Si pe mine ma supara adoptarea a multor cuvinte straine cand echivalentul romanesc exista!
Domnule Lucasevici,
Faptul că nu știți ce să răspundeți e o dovadă a faptului că nu ați citit cu atenție articolul, altfel foarte scurt. Ați fi văzut că expresia tradițională era „Sărbători fericite” până nu a fi înlocuit cu calchierea din engleză (care sună oribil) „Paște fericit”.
DE altfel o persoană care semnează articole în revista ACUM m-a întrebat: „Nu crezi ca aceasta urare se potriveste cu poporul de oi?”, aluzie la editorialul precedent scris de Ștefan Maier.
Cred că orice alt comentariu e de prisos.
Nu e recent apărut, se mai spunea şi înainte, e o divagare, o ieşire din simbolurile religioase, “Sărbători fericite” fiind cosmetizat/adaptat pentru evenimentul „paşte”, are oarece conotaţie pentru ca e spus în general de cei puţin credincioşi sau cărora puţin le pasa ce înseamnă evenimentul (referitor la simbolul sau evenimentul religios)
Ideea e ca se spune in asemenea mod intenţionat, nu din neştiinţa, pentru ca nu vor sa ofenseze, evita sa tragă clasicul Hristos a înviat!, (suna destul de grotesc ptr. unii) dacă răspunzi altceva, pe lângă marele subiect (tabu de altfel), un buna ziua de exemplu, se poate interpreta chiar ofensa, asa iese ceva intre, dar pe subiect.
In general n-ar fi o problema dacă nu ar deveni chiar neplăcut pentru ca atragi inevitabil atenţia ne-răspunzând, sau sa răspunzând cu altceva (decât urarea clasica), e un compromis intre cei şi …cei.
E foarte simplu: până începe ziua de Paști, sâmbătă/duminică, ora 0.00, se spune „Sărbători fericite”, după care „Hristos a înviat”. Cei care din motive de religie (sau absența ei) nu pot rosti tradiționala urare sau răspunde la ea, spun „Sărbători fericite”, dar „Paște fericit” sună, ca să-l citez pe un clasic în viață, ca dracu’.
Mai ar fi un ultim (sau poate prim) aspect, unul care tine de lingvistica.
In romana moderna, adjectivul „fericit” pare (in fine, imi pare mie, la un sumar inventar mental) a cere un substantiv comun, nu unul propriu (om fericit, dar nu Mircea fericit). Daca, totusi, un substantiv propriu ii este alaturat, particula „cel/cea”, sau macar un sufix, ar fi de rigoare – de pilda, un rege s-ar putea numi Filip cel Fericit, dar nu Filip Fericitul (pot gandi si alte particule: fericitul de Mircea,dar nu Mircea fericit, etc)
Nu am date empirice, dar mie asa imi pare a fi.
Interesant (si dovada vie a capriciilor pragmatismului lingvistic), adjectivul antonimic pare a nu se comporta astfel („Sarmanul Dionis”).
Asta ar explica aversiunea multora fata de calcul „Paste fericit!”, si acceptarea lui „Sarbatori fericite!”
In fine, ma intreb cum se facea aceasta urare, sa spunem, in secolul 18. (Bine, nu de Pasti, clar, acolo referirea la Inviere probabil ca era deja comuna.)
In fine. Doar un gand.
Of. Sunt incorigibil. Recitesc ultimul rand al precedentului ecou pe care l-am trimis: „In fine. Doar un gand”. Nu suna prea rau, cred, dar e clar o traducere (involuntara, jur!) a lui: „Anyway. Just a thought”.
Ce ne facem?!
Domnule Clej,
Până la urmă m-am lăsat convins; nici mie nu-mi suna prea bine „Paşte fericit” şi uneori am scris „Un Paşte fericit”. Amintindu-mi, mi-am dat seama dece suna „ca dracu'” – lipseşte acordul gramatical; de cele mai multe ori se foloseşte numai pluralul, „Paşti”, cred ca aşa ar trebui sa fie forma corectă. Expresia „Paşte fericit” îmi va lipsi în viitor, dar m-am convins să mă mulţumesc cu „Sărbători fericite”.
Sunt întru totul de acord cu articolul lui Petru despre masacrarea limbii române prin adoptarea unor expresii sau cuvinte din alte limbi. Ieri, la un mare centru comercial de lângă lucuința mea din Londra, am citit la intrare urarea ”Happy shopping”, în traducere ”Cumpărături fericite”.
Aștept acum cu nerăbdare afișarea la intrarea WC-urilor publice a urării ”Urinare fericită”
Dorian
Dar, Domnule Lucasevici, nu se foloseste doar singularul!
Exista o faimoasa injuratura, unde Paste e la singular; expresia „la pastele cailor” (stiti de unde vine?); sau, desigur, Insula Pastelui.
In plus, daca as inventa un titlu de piesa comica, sa zicem, „Un Paste cu bucluc”, pariez ca v-ar suna mai bine decat „Pasti cu bucluc”.
Dealtfel, „Paste fericit!” este perfect acordat.
Dar sunt total de acord cu Dv. ca lipsa de eufonie a expresiei in cauza are mult de a face cu niste legi de pragmatica lingvistica, pe cat de ferme, pe atat de greu de precizat.
Domnule Dorian, aleas Petru Celj … De ce iti scrii singur complimente si ecouri, crezi ca ai farmec personal daca te autolauzi?
dr. B. Iulian
„dr. B. Iulian” IP 87.70.230.221 își dă adresa de email iulain-b@yahoo.com, la care, dacă expediezi un email primești următorul mesaj:
Hi. This is the qmail-send program at yahoo.com.
I’m afraid I wasn’t able to deliver your message to the following addresses.
This is a permanent error; I’ve given up. Sorry it didn’t work out.
74.6.136.65 failed after I sent the message.
Remote host said: 554 delivery error: dd This user doesn’t have a yahoo.com account (iulain-b@yahoo.com) [0] – mta1091.mail.sk1.yahoo.com
Dorian Galbinski postează de la adresa IP 80.44.162.115, iar Petru Clej de la
92.25.29.93.
Ca atare, îi dau un ultimatum de 24 de ore calomniatorului „dr. B. Iulian” să-și ceară scuze pentru aceste murdării. După cele 24 de ore, gunoiul postat de el va fi șters. Cu astfel de nemernici nu am nicio înțelegere.
Permanent error indeed!
În orice caz, dacă cineva e în stare să creadă că eu scriu ecouri sub numele lui Dorian Galbinski cu care am fost coleg la BBC timp de 17 ani, atunci este redus mintal.
Dacă însă scrie așa ceva știind că nu e adevărat atunci e mult mai grav, avem de aface cu o canalie.
Ca sa te iei de „Paste fericit”, de unde ar fi el inspirat, trebuie sa fi un purist maniac si rau intentionat, daca nu anticristic. Dl Clej peroreaza de plictiseala sau din vanitate, asa ca n-ar trebui sa tinem cont de aceste ciondaneli lipsite de haz.
Observați lipsa de argumente tipică fanaticilor religioși în ecoul precedent. Pentru cei care nu știu, „Iulia Nicola” este o persoană care postează din Franța și apare din când în când ca să-și deverseze ura (cristică, nu-i așa?) pe pagina revistei ACUM.
Pai, Doamna Nicola, exista in fiecare universitate care se respecta cate un cuib din asta, de tip „purist maniac si rau intentionat”. Ii spune „Departamentul de Lingvistica” (si se afla, deobicei, langa „Departamentul de Sociologie”) – ma rog, n-oti fi auzit dumneavoastra de ele…
Petru Clej, da’ tu ce stai si te uiti cine si de unde scrie si postezi la toti IPul sa vada? 🙂 i prjit kinouri pre multi cu aghent 007 🙂
—
Chestia cu cabalinele („Paste fericit”) este adevarata, dar nu pentru ca e tradusa sau nu din engleza, dar pentru ca suna oribil.
In afara de aceasta: ce inseamna „Paste fericit” — adica poate exista si „Paste nefericit” sau ce?
E ca si cum ai ura „Sanatate buna”, „Fericire frumoasa”, „Impliniri reusite”, „Izbanzi victorioase”, „Satisfactie placuta” etc.
Domnule Vitalie Basarab,
Am dezvaluit IP-ul doar cand era vorba de trolli. Apoi, daca duceti logica dumneavoastra pana la capat, ar trebui ca nici „Sarbatori fericite” sa nu se spuna.
In sfarsit, nuImi aduc aminte sa fi pascut vacile impreuna pe tapsanul kolhozului de la Costesti, asa incat va rog sa va abtineti sa ma tutuiti.
Am inteles de la prieteni din Bucuresti ca au primit anul asta niste felicitari electorale (nu spun ce partid) cu urarea „Martisor Fericit”!. Deh, societatea si fericirea evolueaza…
discutati despre o urare pentru o sarbatoare religioasa, dar nu ezitati sa va „loviti” cu cuvintele care vi le adresati. Sarbatoarea se numeste Pasti, ca urmare urarea va avea acest cuvant. Suna straniu pentru ca se asociaza cu a paste iarba :-), (dar spunem Craciun fericit), eu nu cred ca este falsa urarea. Sarbatori fericite este o urare folosita la fiecare sarbatoare, Hristos a inviat este o urare in care trebuie sa crezi, sa crezi in inviere. (bunica mea spunea, tradus din germana, o sarbatoare de Pasti binecuvantata, dar in ziua de azi – am zambi daca tinerii ar spune asa.
primiti urarea care vi se adreseaza cu drag si raspundeti dupa cum doriti, unii corect iar altii dupa cum ii indeamna inima sau cum au invatat inca de copii. (Traducerea nu e doar din engleza – si in Germania ne uram Frohe Ostern!)
Nu cred ca avem dreptul de a spune despre un om ca face doar o parada cu credinta sa…
si ca sfarsit as dori sa ii spun domnului Basarab ca sunt destui oameni carora le putem ura fericire…de fapt fiecare mai poate adauga un pic de fericire la cea pe care o are.
cam nefericit calul din imagine!
Corect sau incorect …astazi inca nu se ureaza.
Nu prea înțeleg ce dorește de fapt Susanne.
buna dimineata, Domnule Clej!
nu mi-am exprimat nici o dorinta…
e doar parerea mea pe marginea articolului publicat de Dumneavoastra, exprimata fara ironie.
asa cum omului intalnit pe strada in timp de zi, ii urez buna ziua – din simplul motiv ca e zi si ca ii doresc sa ii fie buna – in dimineata de Pasti o sa-i urez Paste fericit! Nu pot sa spun Hristos a inviat, din simplu motiv ca e o afirmatie care cere credinta, o spune preotul la biserica, dar nu e ceva care sa folosesc eu ca o urare. Sarbatori fericite e ceva general, eu folosesc atunci cand nu cunosc bine persoana careia ma adresez sau stiu ca acea persoana nu crede in sarbatorile religioase.
(am sa ma rezum, ca si pana acum, doar sa citesc articolele care apar in aceasta revista.)
Deci „Hristos a Înviat” e interzis să fie folosit de persoanele care nu dovedesc credință, poate testată cu detectorul de minciuni. }n acest context, ar trebui interzis pentru aceeași categorie de persoane folosirea unor expresii precum „Să dea Domnul”, „Isuse Hristoase”, „Ce Dumneazeu”, etc. Eu vă întreb însă, și asta e tema articoului, dacă până acum vreo 20 de ani ați auzit vreodată, în limba română, urarea „Paște fericit”?
In ziarul Sibiu 100%,ultimul numar,se gasaste un articol interesant (dupa parerea mea) pe aceasta tema,cu titlul Pasti nu Paste.
Apare pe internet (n-am reusit sa adaug linkul).
nu este interzis, dar cred ca nu spui cu usurinta Hristos a inviat, daca nu crezi in aceste cuvinte.
Iar credinta, Domnule Clej nu se testeaza, credinta este ceva personal si nimeni nu are dreptul sa judece despre altcineva daca e sau nu credincios. Eu nu folosesc expresii precum „Sa dea Domnu” si nicidecum „Isuse Hristoase”. (cei credinciosi stiu ca una din cele 10 porunci iti spune sa nu folosesti numele…” Thou shalt not take the name of the Lord thy God in vain.” porunca a 2-a.)
la tema articolului
Eu din casa parinteasca stiu – de „Frohe Ostern”
am crescut intr-un satuc cu vecini romani, nu tin minte sa ii fi auzit spunand Paste fericit. Isi spuneau Hristos a inviat!
de 20 de ani nu mai traiesc in Romania – dar citeam intr-o felicitare primita de mama de la o vecina din Romania – si scria Paste fericit! Iar prietenii mei din Romania spun de cateva zile Paste fericit. Cred ca la sat se foloseste si azi Hristos a Inviat!
Doamnă Susanne, și cei necredincioși cunosc cele 10 porunci. Nu știu ce sugerați, poate cei care „iau numele Domnului în deșert” să fie lapidați? În rest, încetul cu încetul, începeți să ajungeți la cele scrise de mine – anume că „Paște fericit” este de fapt un calc preluat în ultimi 20 de ani.
Eu aș zice să folosiți ce expresii doriți și să nu mai adoptați acest ton de superioritate morală a credinciosului care arată cu degetul pe necredincios. Expresiile de care amintiți nu sunt un monopol al credincioșilor.
hahahah – nu sunt credincioasa si daca reiese un ton de superioaritate – imi cer scuze. Si ceea ce vroiam sa spun – de fapt pe scurt: fiecare ureaza dupa cum il trage inima si cum a invatat in cei 7 ani acasa. Atata timp cat unui ” Hi” spus de tineri ca sa para „cool” le raspundem cu un Buna ziua zambit – totul e bine.
Unii le-au asimilat şi le consideră fireşti… Aşteptăm Paştele sau Sărbătorile de Paşti ?
Eu nu folosesc “ weekend plăcut “, “ locaţie “ sau, mai nou expresia “ lol” pentru că nu-mi stau în fire sau nu pot vorbi “ în emoticoane”. La fel ca şi acest “ Paşte fericit !”, dar fără a trage concluzii privind barometrul credinţei cuiva sau buna intenţie în a transmite gânduri cordiale cu acest prilej. Dacă aruncăm o privire în calendarul ortodox sau în primele pagini ale agendei de birou acolo vom găsi menţionate “ Sfintele Paşti “. Sunt trei zile de sărbătoare, din care două sunt nelucrătoare. Îmi amintesc că în copilărie mi s-a explicat că salutul creştinilor până la Înălţare este ” Christos a Înviat !”, respectiv “ Adevărat a Înviat !” acesta începând din noaptea Învierii când reveneam de la biserică. Tot din acest moment începeau şi urările. Treptat mulţi dintre noi am căzut în capcana lingvistică ” Paşte fericit !” promovată aproape pretutindeni de la TV sau pe pungi de plastic, pe felicitări tipărite sau virtuale ( ex. “ Încă un prilej să îţi spun -Te iubesc- Paşte fericit alături de mine ! “ sau o excepţie “ Ce vrei să îţi aducă iepuraşul de Paşti ? “ ). Putem accepta acest lucru şi a-l schimba cum este corect sau nu ?
Și câți sunt aceia care au învățat în timpul celor șapte ani de acasă să spună, pe românește, „Paște Fericit”?
Cred că Paulina a fost mult mai convingătoare în acest comentariu decât am putut eu să fiu în articol.