Primul Ministru George Papandreu a anuntat o serie de masuri de austeritate care indica o schimbare in politica guvernelor elene din ultimii 36 de ani de cind tara a revenit la sistem democratic.
Masurile cuprind inghetarea salariilor si reducerea drastica sporutilor salariatilor din sectorul de stat, cresterea impozitului la combustibil si cit si a limitei de virsta la pensionare si sistarea angajarilor in sistemul de stat.
Acestea nu sunt decit o parte din masurile de austeritate pe care guvernul va fi nevoit sa le implementeze.
Anterior guvernul anuntase o prima serie de masuri de austeritate centrate pe cresterea fiscalitatii, reducerea pina la taiere a subventiilor si revizuirea platilor fiecarui sector de stat.
Dar toate acestea nu au fost de ajuns si s-a recurs la noii masuri.
Bugetele ministerelor se vor reduce cu 10% la fel sporuirle salariale si salariile bugetarilor.
Pe linga acestea sunt afectate primariile si prefecturile cit si un sector economic privat dependent de cel comunal si de stat.
Amploarea masurilor, detaliile si consecitele in fiecare domeniu si or fi reglementate de legiuitor si institutiile abilitate..
Masurile au fost anuntate imediat dupa terminarea reuniunii mondiale a afacerilor si economiei de la Davos si pe fondul scadentelor de plati datorate unui deficit bugetar urias care a iesit la vedere abia in urma cu citeva luni.
« Contabilitatea dimiurgica » a fostului guvern a ascuns deficitul anual si datoriile de stat care au fost descoperite de noul guvern.
Aceste masuri au fost examinate de Comisia Europeana in contextul recunoscutei primejdii care planeaza asupra monedei comune euro datorita deficitului si datoriei uriase a Greciei.
Insolvabilitatea Greciei ar fi o lovitura asupra zonei euro si ar putea sa deschida o reactie in lant a carei amploare nu va putea fi controlata.
Si alte tari precum Portugalia si Spania au fost in centrul unor speculatii financiare.
Pe acest fond euro continua sa scada in raport cu dolarul american.
Graba cu care Primul-Ministru a anuntat acest nou val de masuri este justificat de dorinta de a se stavili clima negativa de pe pietele financiare si sa imbunatateasca imaginea Greciei care este nevoita sa imprumute bani cu dobinzi exagerat de mari.
Ultimul imprumut a fost efectuat la dobinzi de peste 6,5 % datorita calificativului slab de imprumut al tarii.
Prin urmare problema este mult mai ampla si va necesita timp lung si sacrificii pentru a se putea stavili deficitul repetat an de an si abia apoi sa se plateasca din datoria statului.
Comisia Europeana va continua sa monitorizeze fiecare aspect legat de prezenta criza din Grecia si la intervale periodice va purica fiecare plata si imprumut cit si crestea venitului statului si progresul in implementarea masurilor adoptate.