… deschid ochii
ceasul de pe noptieră sparge tăcerea
la minutul celest cinzeci şi şapte
şi continuă să-mi arate
tic-tacul unei treceri
spre ora închiderii
ce poate fi acum
sau peste o secundă
un minut tăcut
cu secundele celeste
din timpul deja trecut
îmi îndrept un gând
spre bulgărele cel mare
al fulgilor de nea
din care sunt făcut
o trecere a unei ierni
din anotimpuri
un prezent
mâine trecut.