Competitivitatea unei natiuni nu depinde doar de capacitatea mediului de afaceri de a fi performant, la nivel micro (agent economic) si mezoeconomic (sectorial), ci si de politicile publice care favorizeaza derularea eficienta a afacerilor. Or, inclestarea dintre masinaria guvernamentala si afaceri este feroce. Dovada stau scrasnetele de dinti si scanteile din privirile unui antreprenor sau ale unui angajat care se loveste de slaba performanta a administratiei publice.
In pofida ritmurilor medii de crestere economica de 6% timp de noua ani (2000 – 2008) si ulterior a contractiei economice severe de -7% (2009), lipsa de competitivitate actuala a Romaniei nu ne permite nici sa avansam in clasamentele internationale, nici sa compensam cresterile de pret printr-o mai mare eficienta in utilizarea resurselor.
Modul de elaborare si implementare a politicilor publice si calitatea infrastructurii reprezinta de fapt cele mai mari dezavantaje competitive ale Romaniei. Aceasta realitate este semnalata si de recentul Raport Global al Competitivitatii 2009-2010 (World Economic Forum, 2009).
Romania se pozitioneaza abia pe locul 64 din 133 de tari ca performanta de ansamblu* (fata de locul 68 in raportul precedent, care viza 131 de tari).
Dar ne situam la coada plutonului si, din pacate, pe pozitii retrograde fata de anul anterior, in ceea ce priveste:
• calitatea drumurilor – locul 129 si la calitatea infrastructurii in general – 127,
• transparenta politicilor publice – 128 (fata de locul 124 in raportul precedent),
• costurile politicii agricole – 126,
• reglementarea fiscalitatii – 122,
• rigiditatea angajarii – 122, relatiile sindicate-angajator – 114,
• favoritism in luarea deciziilor guvernului – 117 (113 in raportul 2008-2009),
• deficitul guvernamental – 113,
• risipa banului public – 112 (111 in raportul precedent),
Reformele structurale pro-competitivitate nu trebuie abandonate, ci trebuie sa insoteasca eforturile de reforme ale institutiilor statului.
Problema competitivitatii nu a facut niciodata subiect veritabil de ingrijorare publica si dezbatere politica. A avut nevoie de doi ani pentru a-si gasi locul potrivit intr-un program de guvernare, cel al PDL in toamna anului 2008. Este vorba despre o inovatie institutionala: Consiliul National Roman de Competitivitate (CoNaCo).
In Programul de guvernare 2009-2012, toate afirmatiile legate de performanta economica si de mediul de afaceri, din cadrul capitolului 11, raman la stadiul de declaratii fara finalitate in absenta actiunilor ferme, decisive si rapide in acest sens.
CoNaCo ar trebui sa fie o platforma de dialog pentru garantarea unui nou mod de guvernare, a unei economii competitive. CoNaCo se doreste a fi un organism public specializat – think tank guvernamental – bazat pe un parteneriat public-privat.
CoNaCo ar putea deveni o sita care sa cearna graul de neghina cand vine vorba despre initiative legislative sau politici publice, in special cele legate direct sau indirect de competivitatea economiei romanesti.
Scopul sau principal consta in dezvoltarea de competente care sa poata raspunde la intrebari strategice intr-o formulare explicita si sa-i asiste pe cei care iau decizii cu variante de raspuns bine fundamentate:
– Care este impactul actualelor politici publice asupra competitivitatii economiei romanesti? Publicarea unui Raport anual de evaluare.
– Ce vrem sa facem din România? Ce se poate face, realist vorbind, din România?
Publicarea unui Raport comparativ cu privire la factorii de competitivitate ai Romaniei relativ la celelalte state cu care intram in competitie directa.
– Ce rol ar trebui sa joace economia romaneasca pe piata europeana?
– Care sunt posibilitatile, oportunitatile si prioritatile de dezvoltare ale tarii?
– Ce valoare specifica sau unica putem furniza pentru o afacere locala?
– Pentru ce fel de afaceri este Romania competitiva si ce roluri poate ea juca pe termen lung?
– Unde investim cu prioritate resursele noastre?
Acestea sunt intrebarile care ar trebui sa marcheze inceputul de an al dezbaterilor publice si al oricarui decident responsabil. Cum vrem sa aratam in deceniile urmatoare?
La nivelul UE, Directoratul General pentru Întreprinderi şi Industrie publică Raportul anual de competitivitate al UE, cu propuneri concrete pentru demersurile viitoare.
De pildă, ultimul raport (decembrie 2009), discuta despre implicatiile contractiei economice asupra productivitatii si asupra viitorului factorilor determinant ai competitivitatii pietei comunitare, in special sub presiunile induse de tarile BRIC (Brazilia, Rusia, India si China), rolul migratiei fortei de munca inalt calificate, rolul reglementarilor si a produselor din domeniile tehnologiei informatiilor si comunicatiilor.
* Mentionez ca anul de raportare al analizei este 2008.
Andreea PAUL (VASS) este Consilier Personal al Prim-Ministrului