Pentru prima oară de la restabilirea democrației acum 20 de ani în România pe 17 ianuarie va fi organizat un scrutin parțial pentru ocuparea unui post de parlamentar rămas vacant. Este vorba de mandatul de deputat al lui Bogdan Olteanu, demisionat în urma numirii sale în postul de vice-guvernator al Băncii Naționale.
Legea electorală (35/2008) este foarte succintă cțnd vorbește de modul de desfășurare a acestui scrutiny:
Art. 48(17) Alegerile parţiale se desfăşoară într-un singur tur, cel mai
bine clasat candidat urmând a fi declarat câştigător.
Nimic mai firesc, veți spune, dintr-un colegiu uninominal e firesc să fie ales candidatul care a întrunit cele mai multe voturi, că doar asta vrea boboru’ și cum vor fi numai doi candidați (Honorius Prigoană – PD-L – și Radu Stroe – PNL) unul dintre ei va avea în mod necesar și majoritatea absolută.
Numai că aici normalitatea se oprește și încep aberațiile.
În primul rand, respingerea candidaturii ecologistului Remus Cernea, Biroul Electoral de Circumscripție invocând legea electorală care permite (specificând doar pentru alegerile generale) atribuirea de mandate doar partidelor care au întrunit condițiile de reprezentare în parlament – depășirea pragului de 5% sau câștigarea de șase mandate directe la Camera Deputaților sau trei la Senat. Cum Ecologiștii nu au reușit să intre în parlament în 2008, nici Remus Cernea nu are dreptul să candideze în scrutinul parțial. El a sesizat Curtea Constituțională care însă nu se va pronunța înaintea datei scrutinului.
Întâmplător, datorită faptului că sunt doar doi candidați, unul dintre ei va obține majoritatea absolută, dar dacă erau trei sau chiar patru candidați (PSD și UDMR s-au desistat în favoarea aliaților lor respectivi – PNL și PD-L) era posibil ca candidatul ajuns în frunte să nu fi întrunit majoritatea absolută. La alegerile generale, doar candidații care obțineau peste 50% din voturile exprimate în colegiu erau aleși direct, ceilalți fiind desemnați în urma unui algoritm complicat, bazat pe reprezentarea proporțională la nivelul țării.
Așa se face că în acest colegiu nr.1 (Kiseleff) în noiembrie 2008 a fost ales reprezentantul PNL; Bogdan Olteanu, deși acesta se clasase pe locul al treilea.
În cazul în care mandatul de deputat va reveni în urma scrutinului candidatului PD-L compoziția parlamentului ales în 2008 se va schimba (făcând abstracție de migrările de parlamentari intervenite de atunci).
Principiul fundamental al legii electorale este reprezentarea proporțională, or acest scrutin parțial se desfășoară potrivit reprezentării majoritare, ceea ce reprezintă o contradicție.
Iar această contradicție provine din modul aberant în care a fost elaborată această lege electorală, în care se dorește îmbinarea votului în colegiile uninominale cu reprezentarea proproțională prin folosirea unui singur vot de alegător pentru fiecare cameră.
Așa s-a ajuns la alegerea unor deputați (în majoritate de la PNL) situați pe locul 3, ca Bogdan Olteanu, dar și a unora situați pe locul 7, cu 34 de voturi, precum Jozsef Koto de la UDMR în colegiul 4 Diasporă.
Acest sistem electoral aberant și unic în Uniunea Europeană în alegeri parlamentare a fost adoptat pentru salvarea PNL (cu sprijnul PSD), care ar fi fost dezavantajat față de PD-L și PSD în cazul scrutinului majoritar uninominal.
În alte state care îmbină votul majoritar uninominal cu reprezentarea proporțională (Germania, Ungaria) alegătorul are un al doilea vot pentru o listă de candidați (top-up) acest vot fiind determinant pentru stabilirea structurii parlamentului. În Germania, în cazul vacantării unui mandate de deputat în circumscripția uninominală nu se organizează o parțială, ci mandatul este atribuit unui reprezentant al aceluiași partid, de pe lista folosită în alegerile generale.
Cum însă în România politicienii și colegii lor de mediocritate și demagogie, jurnaliștii, au isterizat populația împotriva sistemului de liste, parlamentul n-a mai avut încotro și a elaborate acest sistem bizar în care toți deputații sunt aleși în circumscripții uninominale cu un singur vot, dar reprezentarea e proporțională pe ansamblu.
Acum un an, după parlamentare, propuneam într-un articol în revista ACUM http://www.romanialibera.com/articole/articol.php?step=articol&id=8731 mai multe alternative la sistemul actual.
Cum însă politicienii din România au impresia că pot reinventa roata democrației, nu mă aștept prea curând la o modificare rezonabilă a sistenului electoral din România.
PS De data aceasta recomand celor care sunt chemați la vot pe 17 ianuarie să boicoteze această mascaradă.
În primul rând în semn de protest față de comportamentul partidelor parlamentare – PD-L și PNL pentru prezentarea unor candidați jalnici – vezi articolul alăturat al lui Sorin Ioniță – PSD și UDMR pentru neprezentarea de candidați.
PD-L ar fi putut să o lanseze pe consiliera ceconomică a premierului Emil Boc – Andreea Paul (Vass) – iar PNL ar fi putut apela la tineri precum Bogdan Petre sau Roxana Ioniță, deja candidați într-un colegiu electoral din sectorul 3 în noiembrie 2008.
În al doilea rând, în semn de protest față de această lege electorală aberantă, care limitează dreptul de a fi ales – un candidat care aparține unui alt partid decât cele care îndeplinesc condițiile de intrare în parlament nu poate fi ales chiar dacă obține majoritatea absolută a voturilor exprimate în colegiu, iar la o parțială doar candidații partidelor parlamentare au drept de participare.
Sper ca acest articol de lege să fie invalidat de Curtea Constituțională, ca o încălcare a dreptului de a fi ales, iar scrutinul parțial din „Kiseleff” (noul-vechi „Primăverii”), această mascaradă care relevă încă o dată falimentul clasei politice românești, să fie invalidat.
Nu fiți complici la această mascaradă!