Câți dintre români au auzit de Quentin Crisp? Pariez că foarte puțini. Poate ceva mai mulți cunosc melodia cântărețului britanic Sting, “An Englishman in New York” – “Un englez la New York”, dedicată acestui excentric homosexual, care, fără să-și propună, a reușit să contribuie substanțial la schimbarea statului homosexualilor în societatea contemporană.
Recent, canalul britanic de televiziune ITV a difuzat un film de televiziune intitulat “Un englez la New York”, cu actorul John Hurt în rolul lui Quentin Crisp. Lucrul extraordinar este că John Hurt a jucat același rol în 1975, în “The Naked Civil Servant” – “Funcționarul public e gol”, dedicat primei părți a vieții celebrului homosexual.
Ecranizat în 2009, la 34 de ani după prima parte, “Un englez la New York” înfățișează ultimii 18 ani ai vieții lui Quentin Crisp, din 1981, când a sosit, inițial pentru câteva conferințe publice, în marea metropolă americană.
Obișnuit cu persecuțiile crunte, inclusiv bătăile (relațiile homosexuale au fost dezincriminate în Marea Britanie în 1967), dar mai ales homofobia mai mult sau mai puțin mascată din țara sa natală, Crisp a descoperit la New York un fel de paradis al homosexualilor.
A fost repede adoptat de boema liberală din acest oraș atipic pentru Statele Unite și și-a câștigat o faimă de “raconteur” – povestitor – făcând deliciul publicului prin onestitatea și uneori chiar cinismul cu care privea locul homosexualilor în societate.
Quentin Crisp nu a fost un militant pentru drepturile homosexualilor, dar prin modul său provocator de a se îmbrăca a devenit un simbol al luptei pentru egalitate.
A fost întotdeauna un sceptic, afirmând constant că homosexualul trăiește o dramă, mai ales pentru că nu poate găsi, în opinia sa, iubirea adevărată. A provocat o reacție vehementă la începutul anilor ’80, când, la apogeul epidemiei de SIDA a spus că această maladie este “o modă”.
Cunoscutul activist britanic pentru drepturile homosexualilor, Peter Tatchell, scria recent în cotidianul Independent că Quentin Crisp n-a fost niciodată un erou “gay”, ba mai mult, a fost un homofob, care n-a suportat niciodată să împartă cu altcineva faima de homosexual notoriu.
Quentin Crisp a fost un excentric englez tipic, provenit din clasa de mijloc avută și care a încercat să-și trăiască viața liber de orice constrângeri sociale.
John Hurt face un rol magistral în acest al doilea episod, la distanță de 34 de ani. Vă recomand cu căldură, atât “Un englez la New York”, cât și “Funcționarul public e gol”. Chiar dacă sunteți homofob(ă), vizionarea acestor două filme vă va pune pe gânduri.
Acest personaj face parte deja din istoria gay a lumii, desi personajul respectiv si stilul lui mai este amintit numai in comediile auto-ironice gay.
Stilul Versace….Liberace s-a dus pe apa sambetei, dar tipul de gay reprezentat aici a facut furori atat in comedia americana cat si in cea engleza. Ca ilustrare a auto-ironiei gay, recomand urmatorul video de pe you tube:
http://www.youtube.com/watch?v=ib-rRS5zRL4