Valorile masuratorilor initiale si finale efectuate pe gupul de studiuAutori: Răducanu Gelu(1), Andreica Daniel(2), Răducanu Nicoleta(3)
1 AF ASISTMED, str. Decebal nr. 21, gelu.raducanu@clicknet.ro
2 Primăria municipiului Cluj-Napoca, Centrul de zi pentru vârstnici nr. 2, str. Decebal nr.21
3 Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca, Policlinica Sportivă
O problemă importantă de sănătate a elevilor este cifoza rezultată ca urmare a adoptării unor poziții vicioase în bănci. În lucrarea de față am încercat să evaluăm rezultatele exercițiilor kinetoterapeutice în cadrul unui lot de elevi cu deficit de vedere. Rezultatele pozitive ne determină să continuăm acest program de exerciții și să-l recomandăm în forme ușor adaptate, ca un program de kinetoprofilaxie ce poate fi practicat atât în școli, în cadrul orelor de educație fizică, cât și la domiciliul elevilor.
Cuvinte cheie: coloană vertebrală, cifoză, kinetoterapie, kinetoprofilaxie, deficit vizual.
Exercises of Physical therapy in spine kyphosis at adolescents with visual deficiency
An important issue of health for students is the kyphosis who is generated by the vicious positions in school desks. The present study attempted to evaluate the results of physical therapy in a group of students with a visual deficit. Positive results determine us to continue this exercise program and to recommend them in a readily adapted form, as a prophylactic physiotherapy, a program that can be practiced both in schools, in physical education class, and even at home.
Keywords: spine, kyphosis, physical therapy, prophylactic physiotherapy, visual deficit.
În Raportul Sintetic 2007, privind Starea de sănătate a copiilor, adolescenților și tinerilor din colectivități la nivel național, centralizarea datelor privind principalele afecțiuni cronice întâlnite la preșcolarii și elevii situați în mediul urban și rural a relevat faptul că pe primul loc se situează afecțiunile oculare cronice urmate de hipotrofiile staturo-ponderale, sechele de rahitism, deformările câștigate ale coloanei vertebrale, obezitate, afecțiuni cronice ale amigdalelor și vegetațiilor adenoide, alte afecțiuni endocrine. Studiind prevalența acestor afecțiuni cronice la populația preșcolară și școlară se poate observa că unele dintre ele sunt caracteristice unei anumite vârste, astfel la nivelul elevilor de clasa a VIII-a și a XII-a sunt întâlnite cu predilecție viciile de refracție, deformările câștigate ale coloanei vertebrale, obezitatea de cauză neendocrină, alte boli endocrine și de metabolism.
Cunoscând aceste date ne-am ales ca loc al desfășurării acestei cercetări Liceul pentru deficienți de vedere din municipiul Cluj-Napoca. Ca o problemă frecventă de sănătate a elevilor cu deficit de vedere se asociază și deformările coloanei vertebrale, în particular cifoza, datorită adoptării unor poziții vicioase în bănci, așezarea capului pe pupitrul băncii, tendinței de aplecare spre înainte în timpul mersului (fie din obișnuință, fie datorită folosirii bastonului sau din cauza miopiei forte de care suferă).
Constatând aceste deformări de coloană vertebrală la elevii din acest liceu, am formulat următoarea ipoteză: aplicarea unor exerciții kinetoterapeutice poate influența acest deficit.
Material și metodă
Pentru realizarea acestui studiu am selecționat un număr de 16 elevi, atât băieți cât și fete, cu vârste cuprinse între 10 și 15 ani. Aceștia au fost împărțiți în două loturi, lotul de studiu, opt elevi și lotul martor, opt elevi. Toți elevii prezentau deformări cifotice ale coloanei vertebrale (diferite stadii). Au fost făcute următoarele măsurători: înălțimea, distanța occiput-perete, semnul Stibor, diferența dintre inspir și expir, exprimată în centimetri. Examinările au fost făcute înainte și după terminarea programului terapeutic.
Grupul de studiu, pe o perioadă de 6 luni, a urmat un program kinetoterapeutic cu următoarele obiective:
– tonizarea generală;
– asuplizarea coloanei dorsale;
– corectarea pozițiilor vicioase prin formarea unui reflex stabil de atitudine corectă a corpului;
– tonifierea în regim de scurtare a grupelor musculare din regiunea dorsală;
– tonifierea în regim de alungire a grupelor musculare anterioare ale toracelui;
– prevenirea formării unei curburi lordotice compensatorii;
– corectarea atitudinilor deficiente ale umerilor, omoplaților, toracelui, bazinului și a membrelor inferioare, care însoțesc cifoza;
– prevenirea disfuncției respiratorii restrictive prin gimnastică respiratorie.
Exercițiile s-au desfășurat în Sala de gimnastică, amenajată și dotată cu bastoane, mingi medicinale, scărițe fixe și mobile, saltele, spalier. Ședințele au durat între 30 și 40 de minute, structurate în trei părți: încălzirea, programul kinetic propriu-zis și revenirea. În timpul încălzirii și revenirii s-au introdus poziții corective și hipercorective.
În alegerea exercițiilor s-a ținut cont de situația specială a acestor elevi precum și de posibilitățile fizice ale lor, mai ales respectând contraindicațiile afecțiunilor oftalmologice de care sufereau toți (efort exagerat, sărituri, mișcări bruște și purtarea de greutăți – contraindicate în glaucom și retinopatii).
Exerciții cuprinse într-o ședință:
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
A: Ortostatism lângă perete, corectarea curburilor cervicale și lombare, încercând să lipească spatele de perete;
T: contracţia izotonică a muşchilor extensori;
E: forţa gravitațională şi peretele.
A: În ortostatism, după repetarea exerciţiului anterior, mers cu mâinile împreunate la ceafă şi coatele trase înapoi;
T: contracţia izometrică a musculaturi extensoare dorsale;
E: forţa gravitaţională.
A: Decubit dorsal, întinderea trunchiului în lungime ca şi cum ar avea de împins cu capul o greutate;
T: contracţia izotonică a muşchilor extensori ai trunchiului şi ai cefei;
E: forţa gravitaţională.
A: Decubit dorsal cu braţele în lateral si membrele inferioare flectate din genunchi. Se întind gambele în prelungirea coapselor pe timpul inspiraţiei şi se revine în timpul expiraţiei
T: contracţia izotonică a cvadricepsului și a flexorilor coapsei ;
E: forţa gravitaţională.
A: Şezând cu membrele inferioare întinse din genunchi, corectarea spatelui prin aplecarea trunchiului înainte cu membrele superioare în prelungirea sa pe inspiraţie şi revenire pe expiraţie.
T: Contracție izotonică a flexorilor trunchiului și membrelor superioare;
E: forţa gravitaţională.
A: Patrupedie cu coatele îndoite, pieptul cât mai aproape de podea.
T: contracţia izotonică a flexorilor membrelor inferioare şi superioare;
E: forţa gravitaţională.
A: Ortostatism cu spatele la scara fixă, apucarea unei şipci deasupra capului cu ambele mâini, atârnarea trunchiului; revenire (se repeta de mai multe ori);
T: contracţia izometrică a muşchilor extensori dorsali şi a muşchilor flexori ai braţelor;
E: forţa gravitaţională şi scara fixă.
A: Aceeaşi poziţie ca la exerciţiul anterior cu aducerea genunchilor la piept;
T: contracţia izometrică a muşchilor extensori dorsali şi flexori ai braţelor şi contracţia izotonică a flexorilor membrelor;
E: forţa gravitaţională şi scara fixa.
A: Ortostatismul cu spatele la scara fixă, apucarea unei şipci cu ambele mâini în dreptul şoldului: depărtarea spatelui de scară cât permit braţele şi aducerea câte unui genunchi la piept;
T: contracţia izometrică a musculaturii extensoare a spatelui şi a membrelor superioare şi contracţia izotonică a flexorilor membrelor inferoare;
E: forţa gravitaţională şi scara fixă.
A: Şezând cu spatele la scara fixă: ducerea braţelor prin înainte sus până ating scara, genunchii sunt flectaţi pentru a delordoza coloana lombară;
T: contracţia izotonică a flexorilor membrelor superioare si izometrică membrelor inferioare;
E: forţa gravitaţională şi scara fixă.
A: Şezând cu spatele la perete: împingerea cu capul în perete 5—10 s, fără a depărta spatele, pentru a se şterge lordoza cervicală; revenire şi pauză lungă între două repetări;
T: contracţia izometrică a musculaturii extensoare a trunchiului şi cefei;
E: peretele şi forţa gravitaţională.
A: Mers prin sală cu ducerea braţelor prin lateral înapoi şi executarea a două tensiuni la umeri, cu inspiraţie, apoi mers normal cu expiraţie;
T: contracţia izotonică a adductorilor omoplaților, a extensorilor braţelor;
E: forţa gravitaţională şi mâna kinetoterapeutului.
A: Mers normal cu spatele corectat;
T: contracţia izometrică a extensorilor dorsali şi contracţia izotonică a musculaturii membrelor inferioare;
E: forţa gravitaţională.
Rezultate
Grupul de studiu este format din 8 elevi având următoarele date:
Tabel nr.1: Datele grupului de studiu
Nr Nume Vârsta Sex Afecţiunea principală Boli asociate
1 P. A. 13 F Cifoză tipică funcţională medie Cataractă congenitală, miopie forte, glaucom secundar
2 C. A. 10 M Cifoză tipică funcţională scurta Glaucom cronic, miopie forte, leziuni pe coroidă
3 I. B. V. 13 M Cifoză dorsală funcţională medie Scolioză secundară, pareză, tulburări de echilibru, alte afecțiuni oftalmologice
4 R. M. 14 F Cifoză tipică primară, scurtă Dezlipire de retină temporală, miopie forte
5 I. I. 12 F Cifoză tipică funcţională primară medie Dezlipire de retină, cataractă congenitală
6 G. R. 13 F Cifoză funcţională dorsală medie Lordoză secundară, glaucom primar
7 M. R. 15 M Cifoză dorsală medie Atrofie nerv optic, tulburare anxioasă cu fenomene disociative, microcefalie congenitală, epilepsie
8 A. G. 12 F Cifoză primară funcţională dorsală medie Retinopatie, glaucom secundar
Grupul martor are următoarele caracteristici:
Tabel nr. 2 Grupul martor, caracteristici
Nr Nume Vârsta Sex Afecţiunea principală Boli asociate
1 H. C. 11 M Cifoză tipică primară medie Cataractă congenitală
2 P. O. 12 F Cifoză tipică funcţională scurta Glaucom cronic, miopie forte
3 A.H. 13 F Cifoză dorsală funcţională medie Miopie forte
4 G. N. 15 M Cifoză tipică primară, scurta Dezlipire de retină, miopie forte
5 R. I. 16 F Cifoză funcţională primară medie Dezlipire de retină, cataractă congenitală
6 T. V. 11 M Cifoză funcţională dorsală medie Lordoză secundară, glaucom primar
7 M. L. 14 F Cifoză primară dorsală medie Atrofie nerv optic
8 P. U. 12 M Cifoză funcţională dorsală medie Retinopatie, glaucom secundar
La examinarea inițială a grupului de studiu s-au obținut următoarele date:
Tabel nr. 3: Grup de studiu, Examinare inițială
v.n. (cm) P.A. C.A. I.B. R.M. I.I. G.R. M.R. A.G.
înălțime (cm) 153 123 160 155 136 155 170 145
înălțime occiput
perete (cm) 0 7 6 7 3,50 4 8 6 7
semn Stibor (cm) 10 7 5 9 6 5 6 7 7
diferența inspir-expir (cm) 5 5 5 4 5 4 5 4 4
Grupul martor, la examinarea inițială a prezentat următoarele date:
Tabel nr. 4: Grup martor, Examinare inițială
v.n. (cm) H.C. P.O. A.H. G.N. R.I. T.V. M.L. P.U.
înălțime (cm) 123 133 140 155 151 125 145 143
înălțime occiput
perete (cm) 0 6 6 7 4 6 5 7 6
semn Stibor (cm) 10 5 6 8 6 5 6 6 4
diferența inspir-expir (cm) 5 6 5 5 5 4 6 4 4
După urmarea programului kinetoterapeutic, timp de 6 luni, în urma măsurătorilor s-au obținut următoarele rezultate:
Tabel nr. 5: Grup de studiu, Examinare finală
v.n. (cm) P.A. C.A. I.B. R.M. I.I. G.R. M.R. A.G.
înălțime (cm) 155 124 162 158 137 158 171 147
înălțime occiput
perete (cm) 0 5 3 4 0 0 4 3 3
semn Stibor (cm) 10 8 8 10 9 8 8 9 9
diferența inspir-expir (cm) 5 5 5 5 5 5 5 5 4
Examinarea grupului martor, după 6 luni, a adus următoarele date:
Tabel nr. 6: Grup martor, Examinare finală
v.n. (cm) H.C. P.O. A.H. G.N. R.I. T.V. M.L. P.U.
înălțime (cm) 125 134 144 157 154 128 144 145
înălțime occiput
perete (cm) 0 7 6 8 5 6 6 8 7
semn Stibor (cm) 10 5 6 7 5 5 6 5 4
diferența inspir-expir (cm) 5 6 5 5 5 4 6 4 4
Discuția rezultatelor
În urma acestui studiu, prin compararea rezultatelor măsurătorilor, am constatat efectul benefic al exercițiilor kinetoterapeutice practicate pentru corectarea deficiențelor de coloană vertebrală. La doi dintre subiecții din lotul de studiu s-a observat o îmbunătățire a indicilor măsurați, până la reintrarea în parametrii normali.
Fig. nr. 1, Valorile indicelui occiput-perete, semnului Stibor, diferenta inspir-expir, măsurători inițiale și finale efectuate pe grupul de studiu, comparativ cu valorile normale
fig. 1
Rezultatele cele mai bune au fost obținute de elevii cei mai cooperanți, cei anxioși și introvertiți sau cei insuficient motivați având rezultate mai slabe. Continuarea exercițiilor pentru îmbunătățirea acestor parametrii, le-a fost recomandată tuturor elevilor participanți la acest studiu.
În cazul lotului martor, se observă o stagnare sau chiar o agravare a deficiențelor de coloană, exprimate prin rezultatele măsurătorilor care se abat și mai mult de la valorile normale.
Concluzii
1. exercițiile kinetoterapeutice au un rol important în recuperarea deficiențelor de coloană vertebrală;
2. observarea și examinarea de specialitate trebuie făcută cât mai timpuriu și regulat, cu precădere în cazul copiilor de vârstă școlară mică;
3. personalul școlar (diriginți, pedagogi, profesori) ar putea să acorde o atenție mai mare asupra poziției din bancă adoptate de elevi (s-ar putea familiariza cu noțiunile de bază asupra posturii și aliniamentului corect al corpului);
4. practicarea exercițiilor fizice, în cadrul orelor de sport, văzute ca o măsură concretă de profilaxie;
5. orientarea cazurilor mai avansate spre sala de kinetoterapie unde există personal specializat pentru recuperare.
Bibliografie
1. Antonescu, D. şi Oveza, Corectarea coloanei vertebrale, Ed. Medicală, Bucureşti, 1993,
2. Baciu, CL, Anatomia funcţională şi biomecanica aparatului locomotor, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1977,
3. Baciu, CL. , Programe de gimnastică medicală, Ed. Stadion, Bucureşti, 1966,
4. Brătucu, L. S., Anatomia clinică a peretelui abdominal anterolateral, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1986
5. Cârligelu, V. , Sicoe, B. , Kinetoterapia în tratamentul deficienţelor fizice, Eikon, Cluj-Napoca, 2005,
6. Aurelia Codreanu, Monitorizarea dezvoltării fizice a copiilor și adolescenților din România, Raport sintetic 2007, Ministerul Sănătății Publice, Institutul de Sănătate Publică București, 2007,
7. Demete, A., Fiziologia contracţiilor izometrice şi izotonice, Ed. U.C.F.S. Bucureşti, 1977,
8. Duma, E. Devoltarea fizică, etiopatogenie, diagnostic, tratament, Ed. Argonaut, Cluj-Napoca, 2005,
9. Dumitru, D., Reeducarea funcţională în afecţiunile coloanei vertebrale, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1984,
10. Grigor, Elena, Fiziopatologie, Ed. Casa Cărții de Știinţă, Cluj-Napoca, 2003,
11. Marcu, V. si colab., Kinetoterapie, Ed. Universitaţii din Oradea, 2007
12. Niculescu, C.Th. si colab., Anatomia si fiziologia omului, Ed. Corint, Bucureşti, 2007
13. Sbenghe S., Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, Ed. Med. Bucureşti, 1987
14. Papilian, V, Anatomia omului, vol. I, Ed. ALL, Bucureşti, 2003