Originala democrație românească a mai scos la iveală o formulă inedită de guvern: minoritar, PD-L – UDMR. Asta după ce Traian Băsescu le-a spus ungurilor din România că Ținutul Secuiesc nu va avea “niciodată” autonomie, iar UDMR l-a susținut în turul doi al prezidențialelor pe Mircea Geoană, contracandidatul nefericit al președintelui reales.
Probabil că Uniunea a realizat că după prezentarea unui candidat submediocru la președinție și dezavuarea de către propriul său electorat a susținerii acordate de Mircea Geoană tot mai bine e să fii la putere.
Dar președintele Băsescu, după refuzul net și resentimentar al liderului PNL, Crin Antonescu, de participare la guvernare, a spus totuși că ușa e deschisă pentru partidul său.
Dacă PNL ar reveni la guvernare alături de PD-L și UDMR ar însemna că în sfârșit este adoptată propunerea din decembrie 2008 lansată de revista ACUM http://www.romanialibera.com/editorial/editorial.php?step=articol&id=401.
Ar fi o apropiere de politica bazată pe ideologie, care până acum a fost practic absentă din România. O astfel de coaliție ar putea să combată cel mai bine grava criză economică pe care o traversează România și să reprezinte mai eficient interesele clasei de mijloc și ale celor care aspiră să i se alăture.
Dacă însă Crin Antonescu, un politician mediocru și resentimentar, va refuza această mână întinsă, continuând politica de alianță contra naturii cu PSD, un partid care merită să petreacă o lungă perioadă de timp în opoziție până se va debarasa de pietre de moară precum Miron Mitrea, Viorel Hrebenciuc, Marian Vanghelie, Adrian Năstase, Ion Iliescu și mulți alții, atunci nu văd cum va putea evita scindarea partidului, având în vedere sprijinul unor parlamentari la votul de învestitură pentru guvernul Boc.
Dar chiar și dacă acceptă participarea la guvernare, Crin Antonescu nu mai are niciun fel de credibilitate și va trebui să se retragă. Propuneam săptămâna trecută alegerea deputatei Alina Gorghiu în fruntea PNL, dar dacă această alternativă pare prematură, atunci sugerez revenirea în fruntea partidului a lui Călin Popescu Tăriceanu, fie și pentru un scurt interimat.
Liderii PNL trebuie să realizeze că partidul pe care-l conduc este ferm ancorat pe poziția a treia în ierarhia politică din România, fapt confirmat de patru scrutinuri în doi ani – europarlamentare 2007, parlamentare 2008, europarlamentare 2009, prezidențiale 2009. Cu un plafon de 20%, departe de cele două partide fruntașe – PD-L și PSD – PNL nu se mai poate comporta ca o primadonă, când electoratul nu îi confirmă, cu regularitate, acest rol.
În orice caz și Traian Băsescu trebuie să abandoneze stilul său din primul mandat, să lase mitocănia de o parte și să se comporte ca un adevărat președinte, imparțial și cu o viziune de om stat pentru România. Abia atunci va începe clasa politică românească să iasă din marasmul actual.
. mutare optima pe tabla de sah a tarii
. cel mai bun premier pentru Romania = Mugur Isarescu!!!
. nu il inteleg pe domnul Traian Basescu de ce nu face aceasta mutare optima pe tabla de sah a tarii.
. aceasta scriam eu pe un forum in anul 2004
. acum am inteles de ce:
. domnul Traian Basescu nu a avut vointa pentru aceasta mutare……pentru ca a facut un COMPROMIS cu domnul Calin Popescu Tariceanu
. la vremea anului 2004 cu toata puternica sa personalitate, Basescu nu ar fi avut nici o sansa sa cistige alegerile prezidentiale fara ajutorul lui Calin Tariceanu cu care s-a unit si a format Alianta DA ….
. Calin i-a spus: te a jut dar imi dai fotoliul ministerial – ma desemnezei premierul Romaniei
. zis si facut….
. ce a iesti din acest COMPROMIS……..intrega tara a vazut
. un pemier care nu a vrut in ruptul capului sa joace cum ii cinta marinarul
. va mai amintit ce spunea in camapnia electorala domnul Traian Basescu? “nu am facut nciodata nici un COMPROMIS cu nimeni!”
.. acesta este domnilor Traian Basescu!……….
Doamnă Iovan,
Nu credeți că v-ați trezit cam târziu? Țara are deja un guvern, condus de Emil Boc, care a fost învestit prin votul majoritar al camerelor reunite ale parlamentului României.
Și să vă mai spun un lucru elementar, doamnă Iovan: o democrație parlamentară se guvernează, de regulă, de către politicieni. Prim ministru este numit de către șeful statului (președinte sau monarh) liderul celui mai numeros partid din parlament. Examinați situația din țările UE și veți vedea că aceasta este regula, iar singura excepție este Cehia, unde guvernul este condus de un tehnocrat până la proximele alegeri.
Domnule Clej,
Ciudat mod de-a citi Constitutia Romaniei v-ati insusit, atat de ciudat incat aproape ca nu ma mai mira ca este identic cu modul in care interpreteaza Basescu legea fundamentala. In toata constitutia nu veti gasi formularea „cel mai numeros partid din parlament”, ori, in formularea lui Traian Basescu ” partidul cu cele mai multe mandate”.Pentru a va scuti de efortul de-a relectura Constitutia va postez mai jos articolul care se refera exact la cestiune:
ARTICOLUL 103 – Investitura
(1) Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru, in urma consultarii partidului care are MAJORITATEA ABSOLUTA in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament.
(
Or, domnule Clej, PD-L nu are majoritate absoluta nici in visele celor mai ferventi sustinatori ai lui Basescu.
Domnule Ioan Bostan,
Toate bune și frumoase, dar unde ați văzut dumneavoastră că am pomenit de Constituția României?
Recitiți și poate veți înțelege ce am scris și anume că în 25 din cele 27 de țări ale UE premier (inclusiv România) este liderul celui mai numeros partid din parlament (excepție Suedia, unde este liderul celui de-al doilea partid ca mărime, dintr-o coaliție majoritară de patru partide).
Cipru este republică prezidențială, iar Cehia este condusă de un guvern de tehnocrați.
Domnule Clej, de unde acest resentiment fata de Antonescu??/ Se vede de la o posta ca nu va place , dar nu aveti argumentele necesare.Si cum sa interpretez imperativul „sa se retraga”? De ce ca nu va place dvs. Ce sondaje ati facut ca stiti cu precizie ca electoratul PNL vrea la guvernare? Vrea Tariceanu, Catarama etc…..Asta-i altceva. Si de or fi vrand ? De dragul poporului si a ideologiei care -i apropie de PDL!? As spune ca aveti haz, dar acest articol spune mult mai multe pe care acum le inteleg.
Domnule sau doamnă „porescu”,
Nu ma nici cel mai mic resentiment față de Crin Antonescu, dar aplic regulile politicii dintr-o țară normală. A avut pretenții cel puțin de a se califica în turul doi al prezidențialelor, a pierdut jalnic și cu o lipsă de fair play și dovedind resentimente care nu i-au trecut nici acum, fapt care-l descalifică să mai conducă un partid ca PNL.
Vorbiți de preferințele electoratului PNL. Cum se face că după orice calcul elementar o bună parte a acestui electorat a refuzat pactul rușinos, resentimentar și împotriva naturii al lui Antonescu cu Geoană și a votat pentru Băsescu în turul doi? Dar votul decisiv al unor parlamentari PNL în favoarea învestirii guvernului?
Nu, doamnă sau domnule „porescu”, poziția mea este una principială, care își are originile în propunerea de anul trecut a formării unui guvern PD-L – PNL – UDMR și a votului nul la prezidențiale. Este o poziție principială pe care nu aveți cum să o înțelegeți dat fiind că practicați, ca foarte mulți alți români, microbismul politic.
Ideea Dvs. mi se pare cel putin bizara. Daca nu v-as cunoaste verticalitatea si moralitatea de care ati dat si dati in continuare dovada as fi inclinat sa cred ca ati trecut cu arme si bagaje de partea PDminusL recte Basescu. Dupa opinia mea trecerea PNL alaturi de PDminusL ar fi nu numai o grava eroare politica ci si strategica. Cit il priveste pe D-l. Tariceanu, revenirea macar si efemera in fruntea partidului ar fi o alta greseala strategica. Asta doar in cazul in care se pregateste anihilarea si scoaterea de pe scena politica a PNL-ului. Avem deja un exemplu trist. PNT-CD care a ajuns o jalnica umbra a ceea ce ar fi trebuit sa fie. Cit il priveste pe D-l. Basescu tin sa va atrag atentia ca nu e suficienta o schimbare de atitudine din partea domniei sale. Mai este necesar ca si cei din spatele dinsului (membri marcanti si controversati ai PDminusL) trebuie sa se schimbe. Va mai aduceti aminte ce am spus in urma cu cca 4 ani? Am spus cam asa: Tare mi-e teama ca odata cu noua orientare politica a tarii (era prin 2005, dupam alegerile locale si parlamentare) sa nu ne trezim ca am inlocuit niste „baroni locali” cu alti „”baroni locali” Si din pacate, temerea mea s-a infapuit aevea. Eu cred ( mai ales acum cu scandalul cu Prigoana junior) ca Romania trece la o noua etapa. Etapa coagularii clanurilor si dinastiilor mafioto-politice. Mai intii a fost Eba, acum Honorius. Oare ce mai urmeaza ? Precedentul a fost creat si daca asa ceva s-ar fi intimplat in USA as mai accepta. Deh. Tara democratica in care pina si presedintii sau chiar mai de curind Roman Polanski tre sa dea socoteala pentru ce au pacatuit. Sa nu uitam ca sintem totusi la portile orientului” si in plus ne mai tragem si din romani-apropos de promisiunea domnului Berlusconi de a lichida mafia pina in 2015 sau 2016.
Domnule Ciocănea,
Tocmai pentru că vă cunosc, știu că nu puteți înțelege modul firesc de funcționare a democrației.
Am pledat încă din noiembrie 2008 pentru o coaliție majoritară PD-L – PNL – UDMR, exact în scopul moralizării politicii românești, a scoaterii ei de sub cupola oportunismului ieftin care este prevalent la ora actuală.
Ne convine sau nu, președintele Băsescu a fost reales pentru un nou mandat, iar eu nu m-am numărat printre cei care au făcut campanie în favoarea sa, dar nici împotriva sa. Iar la realegerea sa un rol hotărâtor a jucat o parte a electoratului PNL care s-a revoltat împotriva alianței contra-naturii încheiată de poiticianul mediocru și resentimentar Crin Antonescu.
Revolta unei părți a electoratului PNL a fost sesizată și de unii parlamentari ai partidului care au votat învestirea cabinetului minoritar PD-L – UDMR.
Revenirea lui Tăriceanu în fruntea PNL (fie și temporară), ar însemna nu doar îndepărtarea piticului politic resentimentar Crin Antonescu, ci un pas către reconcilierea cu PD-L, spre binele națiunii, care are nevoie de o politică economică de centru-dreapta.
Eu discut politici și ideologie, domnule Ciocănea, aplicând standardele occidentale. Iar în actuala sistuație, revenirea PNL la guvernare mi se pare singura opțiune logică din acest punct de vedere.
Dacă doriți să acceptați această variantă bine, dacă nu, continuați să vă bălăciți în mediocritatea ultimilor 20 de ani, dar vă somez, nu vă mai lamentați, deoarece vă meritați soarta.
Dacă „Mihai I” citea cu atenție și citea și articolele noastre de după alegerile parlamentare de anul trecut, ar fi văzut că exact așa am numit alianța PD-L – PSD: contra naturii.
Domnule Clej, mă miră modul în care, de multă vreme, le răspundeţi celor care îndrăznesc să plaseze un comentariu pe o altă opinie decît a Dvs. Mă miră şi mă revoltă. Vă enervaţi, le trîntiţi comentatorilor în faţă nişte reproşuri neargumentate, susţineţi că ei judecă microbistic, pe cînd Dvs… E incredibil! Şi, după toate astea, care evident că vă definesc ca persoană, îi clasificaţi pe alţii drept resentimentari şi mediocri! Aş putea să vin aici cu o sumedenie de explicaţii, care sînt convins că, din păcate, ar depăşi aria Dvs. de interes, prin care să vă dovedesc ca Dvs. scrieţi senzorial, epidermic şi „analizaţi” lucrurile în acelaşi mod. Dar mă abţin deocamdată, pentru că nu ăsta e subiectul pe care am ţinut să intervin.
În concluzie, puţin bun-simţ, îmi permit să cred, nu v-ar strica nici Dvs., domnule Clej. Iar asta măcar luînd în calcul faptul că vă pretindeţi jurnalist…
Nu inteleg de ce este atat de condamnata alianta PNL-PSD din aceasta campanie electorala, de ce este considerata „Contra naturii”. A fost uitata oare alianta de anul trecut, dupa alegerile parlamentare, alinata PSD-PDL?….acea alianta nu era „contra-naturii”? De ce alinata PSD-PDL a fost acceptata? De ce se arunca cu piatra acum? Doar pt. ca asa dictat „conducatorul suprem”
Fals, domnule Clej!
V-ati construit articolul pornind de la un fals de mari proportii. Majoritatea covarsitoare a electoratului liberal a votat in turul al doilea impotriva lui Basescu si, implicit, pentru Geoana, mai exact 69 la suta dintre cei care au votat la primul tur cu Crin Antonescu. Electoratul liberal – intr-o majoritate careia ii putem spune absoluta, nu-si doreste subordonarea partidului condus acum de Crin Antonescu intereselor de „reformare a statului” ale domnului Basescu. Si, apropo de reformare, puteti sa ma lamuriti , va rog, care sunt jaloanele acestei „reformari-modernizari”. In privinta reformarii clasei politice – o alta promisiune a presedintelui reales, majoritaea romanilor s-a lamurit: reformarea inseamna clientelizare, adica promovarea la varf a camarilei reactulizatului presedinte. (De asta, in Romania, voturile pentru Geoana au fost mai mult decat cele pentru Basescu). Ce ii recomanda pe EBA, Honoriu Prigoana, Gabriel Oprea si foarte multi altii, incat nu-mi ajunge o zi sa ii insir, drept politicieni “reformati”? Daca as fi jurnalist, in loc sa-l somez pe Crin sa-si subordoneze partidul – slava Domnului, de o viguroasa opozitie deocamdata – intereselor de asa zisa reformare à la Traian Basescu, l-as soma pe presedintele reales sa explice si pe intelesul disporei ce inseamna – in opinia sa – asa-zisa reformare. Daca dvs. ati inteles sensul reformarii, va rog sa aveti amabilitatea de-a ne explica si noua, celor care nu vedem in ea decat proiectarea intereselor meschine ale partidului prezidential.
. pentru Mihai 1
. PNL nu are nici o gena comuna cu PSD ….. pe cind PDL are o gena comuna ….din aceata cauza PNL este foarte diferit de PSD iar PDL foare asemanator cu PSD….iar proverbul…cine se aseamana se aduna …..nu este intimplator……
Stimate domnule Clej,
Salut ideea de a trata intr-un articol, fie el chiar atat de scurt, problema participarii UDMR la actualul guvern Boc , zis si Boc IV.
Cum nu am vazut nici o reactie a obisnuitilor intervenanti pe paginile virtuale ale RM in Viitor cand e vorba de UDMR si de maghiarii din Romania, incerc, fara a dori sa va produc suparare, sa introduc cateva fraze-amortizor intre paragrafele articolului dvs, pe care mai jos, l-am copy-pastat spre a-mi fi mai usor de urmarit.
Originala democrație românească a mai scos la iveală o formulă inedită de guvern: minoritar, PD-L – UDMR. Asta după ce Traian Băsescu le-a spus ungurilor din România că Ținutul Secuiesc nu va avea “niciodată” autonomie, iar UDMR l-a susținut în turul doi al prezidențialelor pe Mircea Geoană, contracandidatul nefericit al președintelui reales.
Traian Basescu, limitat de educatia si mentalitatea cazona, cizelata doar in perfectionarile securistice, nu poate emite decat raspunsuri monoverbale la intrebari profunde.
Putea, deci spune maine sau niciodata, raspunsuri de tipul peste un an, vom analiza, ce fel de autonomie, chiar no coment, fiind compuse din doua cuvinte, il depaseau.
Evident, a spus niciodata, dar nu ungurilor, ci raspunzand unei intrebari nefericite puse de un reporter cu jumatate de norma, angajat fara concurs. (vedeti la TV reporteri care il intreba pe un supravietuitor resuscitat dupa un accident rutier, Va doare? sau pe un mafiot arestat pentru furt de arme de ce ati furat armele).
Basescu nu putea in prag de alegeri sa spuna nici reporterului, nici altcuiva, stii, ma gandesc, totusi, n-ar fi rau sa le promit ungurilor autonomia tarii secuilor.
Cat despre liderii UDMR, acestia nu discuta chestiunile grave si importante in ton de cafenea, acest stil le este familiar alde Basestilor, lui Becali, Prigoana, Berceanu, si alti rataciti in politica.
Sustinerea lui Geoana in turul doi a fost sub semnul intelegerii pentru- nu-mi place cuvantul dar il scriu – proiectului Johannis.
Atunci a fost singura optiune rationala si consecventa. Diferenta intre repliere la realitate si oportunism este greu de sesizat. Pentru UDMR participarea la guvernare , dar nu oricum, ci ca partener egal, este vitala pentru indeplinirea obligatiei de reprezentare potenta a minoritatii parlamentare – este copilaros sa crezi ca PNL, PSD, PDL, s.a. apara principiile liberale, valorile stangii, interesele fundamentale ale romanilor, etc, UDMR in orice organ, institututie, for, entitate legislativa sau executiva REPREZINTA pe cei 1,5 milioane de maghiari din Romania, prin instrumentele legislative si constitutionale.
Probabil că Uniunea a realizat că după prezentarea unui candidat submediocru la președinție și dezavuarea de către propriul său electorat a susținerii acordate de Mircea Geoană tot mai bine e să fii la putere.
Aici sunt doua idei de comentat. Candidatul Kelemen Hunor nu a fost submediocru, nici macar mediocru, daca nu era candidat al UDMR si electoratul ar fi votat intradevar bazat pe mesajul esential – transmis insa nu prin onomatopee si ragaieli patriotartde, ci prin argumente si un discurs decent- acela ca este necesar ca Romania sa devina un stat modern, al mileniului 3, probabl ar fi avut un procentaj apreciabil. Electoratul, insa a votat dupa instincte vitale si a iesit ce a iesit.
prporiul electorat nu a dezavuat optiunea, ci optiunea nu a fost transmisa clar, ci disimulat, pentru a nu se repeta gresala cu sustinerea lui Nastase la alegerile precedente, cand mesajul direwct al sustinerii a mobilizat nationalismul spre Basescu.
Doresc, deci sa revizuiti eticheta submendiocru reklativ la candidatul UDMR,
si ideea dezavuarii de catre electorat a optiunii tactice, orientarea voalat indusa, spre Geoana. In fond, cat de greueste sa alegi intre un ticalos si un prostanac?
Dar președintele Băsescu, după refuzul net și resentimentar al liderului PNL, Crin Antonescu, de participare la guvernare, a spus totuși că ușa e deschisă pentru partidul său.
Basescu marseaza pe indecizia liberalilor, intre pragmatismul lui Tariceanu si imaturitatea copilaroasa a lui Crin Antonescu.
Dacă PNL ar reveni la guvernare alături de PD-L și UDMR ar însemna că în sfârșit este adoptată propunerea din decembrie 2008 lansată de revista ACUM http://www.romanialibera.com/editorial/editorial.php?step=articol&id=401.
a fost o viziune de moment
Ar fi o apropiere de politica bazată pe ideologie, care până acum a fost practic absentă din România. O astfel de coaliție ar putea să combată cel mai bine grava criză economică pe care o traversează România și să reprezinte mai eficient interesele clasei de mijloc și ale celor care aspiră să i se alăture.
Am rezerve relativ la dorinta cuiva din clasa politica romaneasca de coagulare pe baze ideologice.
Dacă însă Crin Antonescu, un politician mediocru și resentimentar, va refuza această mână întinsă, continuând politica de alianță contra naturii cu PSD, un partid care merită să petreacă o lungă perioadă de timp în opoziție până se va debarasa de pietre de moară precum Miron Mitrea, Viorel Hrebenciuc, Marian Vanghelie, Adrian Năstase, Ion Iliescu și mulți alții, atunci nu văd cum va putea evita scindarea partidului, având în vedere sprijinul unor parlamentari la votul de învestitură pentru guvernul Boc.
Aici sunt partial de acord. Insa fara persoanele amintite, PSD nu va mai putea exista.
Dar chiar și dacă acceptă participarea la guvernare, Crin Antonescu nu mai are niciun fel de credibilitate și va trebui să se retragă. Propuneam săptămâna trecută alegerea deputatei Alina Gorghiu în fruntea PNL, dar dacă această alternativă pare prematură, atunci sugerez revenirea în fruntea partidului a lui Călin Popescu Tăriceanu, fie și pentru un scurt interimat.
Si aici aveti dreptate.
Liderii PNL trebuie să realizeze că partidul pe care-l conduc este ferm ancorat pe poziția a treia în ierarhia politică din România, fapt confirmat de patru scrutinuri în doi ani – europarlamentare 2007, parlamentare 2008, europarlamentare 2009, prezidențiale 2009. Cu un plafon de 20%, departe de cele două partide fruntașe – PD-L și PSD – PNL nu se mai poate comporta ca o primadonă, când electoratul nu îi confirmă, cu regularitate, acest rol.
Aveti dreptate,
În orice caz și Traian Băsescu trebuie să abandoneze stilul său din primul mandat, să lase mitocănia de o parte și să se comporte ca un adevărat președinte, imparțial și cu o viziune de om stat pentru România. Abia atunci va începe clasa politică românească să iasă din marasmul actual.
Nu cred ca doreste, este ca si cum un elefant ar dori sa fie prim balerin in Lacul lebedelor.
DAr o dictatura sanatoasa, tot poate sa realizeze.
Pe „Leo T.” îl ignor deoarece ecoul său e un atac la persoană.
Elena Bălan Iancu mă acuză de fals, dar falsul îl comite ea însăși. N-am scris nicăieri că alegătorii PNL (nu „electorat liberal”, pentru că majoritatea habar n-au ce-i aia „liberal”) din turul întâi ar fi votat în majoritate pentru Băsescu în turul doi. Chiar dacă doar o treime dintre ei au votat pentru Băsescu în turul doi (nu știm asta, asta spun sondajele exit poll, dar aceleași sondaje l-au dat aproape toate câștigător pe Geoană), votul lor a fost decisiv.
Situația după alegeri este alta decât înainte alegeri (a arătat-o întoarcerea cu 180 de grade a UDMR pe care asudă domnul Andraș să o explice – voi reveni). Iar pe mine mă interesează ceea ce am propus după parlamentarele din 2008 – o coaliție PD-L – PNL – UDMR, pentru a pune bazele unei politici înrădăcinate în ideologie – fie ea și nominală.
Din acest punct de vedere atât PD-L – PSD cât și PSD – PNL erau, sunt alianțe contra naturii.
Cât despre lista persoanelor nefrecventabile, ea este la fel de lungă la PSD ca și la PD-L. Dar, vorba englezului, it’s time to move on.
De aceea am și propus înlocuirea mediocrului resentimentar Crin Antonescu cu Alina Gorghiu.
Iar PNL trebuie să învețe să se comporte ca al treilea partid al țării cu maximum 20% din voturi (dacă ar avea lideri mai inteligenți ar putea trage foloase mult mai mari decât o face în prezent).
Domnule Iosif Abdraș,
Examinați votul lui Frunda (1996, 2000), Marko (2004) și Kelemen (2009). Veți ajunge la aceeași concluzie ca și mine – că Hunor Kelemen a fost un candidat submediocru. Am scris înainte de alegeri că o candidatură UDMR la prezidențiale este legitimiă, dar inutilă. AM avut dreptate.
Alegerile prezidențiale se desfășoară în România, nu în ungurimea din România, așa cum în mod stupid și-au imaginat liderii UDMR, care au fost dezavuați de două ori – la turul I și la turul II – de către alegătorii UDMR, care s-au dovedit mai inteligenți decât politicienii care-i reprezintă și care îi „take for granted” de 20 de ani.
Cât despre „proiectul Johannis” am afirmat atunci că este o tâmpenie a unei clase politice incompetente. A candida la președinție pe un proiect inexistent, legată de persoana unui ipotetic premier nealiniat politic este culmea stupidității politice.
Dar ăsta, domnule Andraș, e nivelul politic din România. De aici și ecourile revoltate la adresa acestui articol.
Sunt cu totul de acord cu comentatorii care îl apreciază pe Crin Antonescu exact ca fiind ceea ce este: cea mai solidă ofertă de schimabare în bine a politicii româneşti. Este bizară înverşunarea cu care unii încă mai susţin versiunea Băsescu, perimată şi care degradează îngrozitor climatul politic, pe care deja în primul mandat îl compromisese în chip îngrijorător. Pentru specialiştii străini bine informaţi şi de bunăcredinţă, acest al doilea mandat (a cărui legitimitate e de altfel foarte precară) este semnul limpede al masochismului unei părţi consistente a electoratului din România. Au fost de ajuns zece zile pentru a înţelege că farsa lugubră ce vizează distrugerea totală a României îşi arată deja chipul hâd.
Este periculos de hazardată şi nedreaptă condamnarea Proiectului Iohannis, care ar fi scos cu certitudine ţara din marasm. Personal cunosc mai mulţi investitori străini care erau pregătiţi să vină în România imediat după 1 ianuarie, dar au renunţat în 10 decembrie, orientându-şi intenţiile spre alte meridiane. Peste cinci milioane de electori au priceput perfect cum stăteau lucrurile şi care erau posibilele perspective.
Un 2010 mult mai bun decât îl arată semnele, care – din nefericire – sunt de-a dreptul sinistre!
Este comic cum și la partizanii lui Băsescu și la adversarii săi întâlnim tentația omului providențial.
Pentru cei dintâi, Băsescu, și doar el, poate scoate țara din criză.
Pentru cei din urmă, în lipsa unui rival direct, a fost inventat cetățeanul luat de pe stradă, Johannis, care, suntem informați „ar fi scos sigur țara din marasm”.
Cu ce program, nu se știe, se știe doar că ar fi beneficiat de sprijinul neprecupețit al președintelui Geoană, al lui Crin Antonescu și al lui Bela Marko (care acum acordă sprijinul neprecupețit guvernului Boc, cum să rămână liderul UDMR fără colegiu?). Ce politică economică ar fi adoptat, ar fi păstrat cota unică de impozitare a veniturilor, așa cum dorește PNL, sau ar fi treut la demantelarea ei, așa cum începuse la sfârșitul lui 2008 PSD.
Și evident că indivizi de teapa unor Hrebeniuc, Mitrea și Dragnea, care sub președinția lui Băsescu și premieratul lui Boc începuseră să-și facă din nou de cap, sub președinția lui Geoană urmau să se potolească și să devină băieți buni.
Mi-i și imaginez pe investitorii ipotetici, stând cu valizele făcute și așteptând învestirea unui ipotetic guvern Johannis.
Ce contează că e recesiune și că România, cu economia ei minusculă și dependentă de capitalul preponderent din țările Uniunii Europene, nu poate ieși de una singură din această situație, că investitorilor nu le pasă ce persoană conduce politic țara, ci de stabilitatea necesară obținerii profiturilor.
Nu contenește să mă uimească naivitatea multor români care încă mai așteaptă salvarea din aprtea unui Mesia pe cal alb, numit Băsescu, Johannis sau Mugur Isărescu. Deprimant.
D-le Clej,
Imi voi porni „ecoul” de la raspunsurile pe care le-ati dat cititorilor care v-au comentat articolul si care au enuntat, in mare masura, opinii contrare celor sustinute de dvs.
1) Ii raspundeti d-nei Viorica Balteanu : „Este comic cum și la partizanii lui Băsescu și la adversarii săi întâlnim tentația omului providențial etc…”
Nu pot sa-mi inchipui ca ati ramas atat de atasat marxismului incat sa negati astazi complet rolul personalitatilor in istorie. Nici mesianismul pagubos, infantil si exasperant al ICR-istilor si al celor afiliati clientelar lor care, aidoma sfintilor parinti ai bisericii crestine ortodoxe, ne cer imperios sa credem pur si simplu si sa nu cercetam si, mai ales, sa nu-i criticam!, dar nici ca dvs., care pareti a ignora complet calitatea si efectele leadership-ului. Nu putem uita rolul lui Carol I in istoria Romaniei, cum nu putem ignora nici rolul lui Hitler in istoria Europei. Nu putem uita rolul jucat de Isarescu in calitate de premier pe finalul mandatului Conventiei si nici sa nu-l comparam, favorabil, cu cel al lui Vacaroiu intre 1992 si 1996! Stiu, vorbim si despre contexte economico-sociale si ideologice diferite, dar, totusi, persoana care a valorizat contextul a contat enorm in situatiile evocate mai sus. Desi istoria nu e contrafactuala, nu putem sa nu ne gandim ca altfel ar fi aratat si comunismul romanesc daca in fruntea lui nu s-ar fi cocotat Ceausestii ci niste oameni mai educati, cu mai mult bun simt, cum nu putem sa nu ne imaginam ca alta ar fi fost soarta noastra dupa 1989 daca – si acum folosesc un poncif – am fi avut si noi un Havel! (Macar am fi avut parte de o lege a lustratiei). Stiti la fel de bine ca noi toti ca leadership-ul conteaza si in cazul unei societati pe actiuni ori al unui SRL, daramite in cazul unui stat sau al unui guvern! Cat despre S.A.-uri, e suficient sa va reamintiti cum au influentat schimbarile de leadership evolutia/involutia presei romanesti.
2) Ii raspundeti opinentului „porescu”: „Vorbiți de preferințele electoratului PNL. Cum se face că după orice calcul elementar o bună parte a acestui electorat a refuzat pactul rușinos, resentimentar și împotriva naturii al lui Antonescu cu Geoană și a votat pentru Băsescu în turul doi? ”
Probabil ca nu sunteti suficient de informat, dar peste 60 la suta din electoratul PNL (aproae 70 la suta!) a votat contra lui Basescu in turul al doilea, dorind de fapt inlocuirea acestuia, fie si cu Geoana. Nu cred catusi de putin ca acesti votanti ar fi incantati acum de o coalitie PD-L -PNL. Stiu, invocati motivele doctrinare care ar impune o asemea alianta „naturala”. Va reamintesc totusi ca PNL este parte a grupului european ALDE. Mai multe, potrivit site-ului grupului, The ALDE Group is the 3rd largest political group in the European Parliament, holding the balance of power between the left and right. (Ce coincidenta, nu? Si PNL este al treilea partid politic romanesc, in termeni de pondere parlamentara). Asadar, o alianta a PNL cu stanga ar fi la fel de „naturala” ca una cu „dreapta” – ma refer la o dreapta in interpretarea PD-L-ului si a presedintelui Basescu. Mai mult, in Parlamentul European, ALDE voteaza mai mult alaturi de socialisti decat impreuna cu popularii.
Asadar, argumentul dvs. „doctrinar” si aprecierea ca alianta PNL -PSD este una „contra naturii” nu stau in picioare! Trebuie, insa, sa admiteti ca alianta PNL-PSD e mult mai naturala decat defuncta alianta PD-L – PSD.
3) Scrieti: „Pe „Leo T.” îl ignor deoarece ecoul său e un atac la persoană.”
Intr-adevar, dar acesta este tonul/stilul pe care l-ati impus chiar dvs. pe forumul revistei.
4) Ma surprind solutiile dvs. ingenioase de rearajnare a ierarhiei in PNL. Aveti unele la fel de concrete si pentru PD-L?
Si, apropo de PD-L, ati identificat si in acest partid figurile sinistre, perfect simetrice cu cele pe care le amintiti mereu ca fiind emblematice pentru PSD? Nu puteti nega faptul notoriu ca asemenea personaje controversate – ca sa nu le spun dubioase – misuna cu frenezie si prin partidul prezidential. Aveti cunostinta despre ele? Unele au facut chiar „deliciul” presei internationale.
Cu stima,
Daniela Luiza Coman
Daniela L. Coman scrie mult și spune puțin.
1) Începe cu o ironie legată de presupusul meu atașament față de teoria marxistă (deși linia editorială a revistei ACUM infirmă această acuzație răuvoitoare) și face un excurs prin istoria României, ajungând la Carol I! Cât despre exemplul mai apropiat al lui Isărescu, el este excepția care confirmă regula: era vorba de un guvern provizoriu care să gireze afacerile curente până la alegeri. România este acum o țară membră UE, care a avut alegeri parlamentarecu ceva mai mult de un an în urmă și firesc e să fie guvernată de un cabinet politic. Dacă nici după 20 de ani de democrație nu se poate forma un cabinet stabil ca urmare unor alegeri parlamentare, atunci înseamnă că nivelul politicienilor (ca și cel al alegătorilor de altfel) este catastrofal. Și atunci, datoria noastră este să-i educăm. Dacă voer să accepte bine, dacă merg pe principiul că românul le știe pe toate, atunci e treaba lor.
2) PNL, ca și partidele echivalente din Germania sau Danemarca, este mai de dreapta din punctul de vedere al politicilor economice decât partidul populare (PD-L – autodeclarat, dar asta e altă discuție). În particular, PNL a introdus, alături de PD, în 2004, cota unică de impozitare a veniturilor, care a avut un efect pozitiv asupra economiei românești și căreia PSD i s-a opus în permanență.
3) Intervențiile mele – articole, ecouri – sunt toate de substanță, indiferent de tonul folosit. Ecoul acestui „Leo T.” este un atac la persoană și atâta tot.
4) Am promovat articole – vezi editorialul lui Liviu Antonescu despre Elena Băsescu și mi-am atras disprețul microbiștilor lui Băsescu prin critica permanentă a sicofantismului și mediocrității PD-L. Dar dacă electoratul României l-a desemnat ca primul partid al țării și tocmai l-a reales ca președinte pe liderul său de facto, eu nu pot să ignor acest lucru.
Alianța PD-L – PNL ( – UDMR) este răul cel mai mic, iar excluderea PSD de la guvernare mi se pare imperativă.
Doamnă Daniela L. Coman,
Daca ați fi citit cu atenție TOATĂ postarea mea, v-ați fi abținut poate de a va încheia răspunsul cu o remarcă rautacioasă (și superficială):
„Va multumesc totusi ca mi-ati oferit o jumatate de raspuns la punctul 1.”
Câtă vreme, veți adopta acest mod de exprimare, vă voi răspunde pe măsură.
D-le Clej,
Daca ati fi citit cu atentie toata postarea mea, v-ati fi abtinut poate de a va incepe raspunsul cu o remarca rautaciosa, in stilul dvs., „atacat’ de altfel de unul dintre cititorii revistei.
Va multumesc totusi ca mi-ati oferit o jumatate de raspuns la punctul 1.
Domnule Clej,
Observ, cu neplacere, ca nu sunteti doar rautacios, ci si ca “jucati” incorect.
Ultima mea postare – careia i-ati raspuns mai sus “pe masura” (masura stilului dvs., desigur) a fost scrisa inainte de a va publica dvs. raspunsul integral la postarea mea anterioara. Initial, ati afisat doar cateva fraze, de raspuns la primul punct din cele patru continute de mesajul meu, care se incheiau abrupt, cu o propozitie neterminata. Ulterior, v-ati completat textul, raspunzandu-mi punctual la toate cele patru chestiuni, fapt ce ar fi facut superfluu mesajul meu in care va multuimeam ca mi-ati raspuns partial, la primul punct si, implicit, si replica dvs. ultima, in care imi taxati, chipurile, modul de exprimare. Dar, “provincialismul” romanilor ( pe buna dreptate dezavuat de dvs,) ia uneori si aceasta forma „subtila” de manifestare: cel care e la butoane poate manipula orice, inclusiv un forum.
Doamnă Luiza L. Coman,
Nemaiavând ce replică să dați, ați trecut la atacurile la persoană, care chipurile vă repugnă. Dacă doriți să continuați pe această pantă, vă anunț că nu mai sunt dispus să admit poluarea paginii revistei ACUM cu astfel de ecouri.
Domnule Clej, nu-mi stau in fire atacurile la persoana, iar ceea ce am scris eu, cu tot respectul, se dorea doar o atentionare privind modul cum va tratati comentatorii.
Pe de alta parte, ma numar printre cei carora le trimiteti permanent pe mail noile contributii la aceasta pagina, chiar daca aici semnez sub pseudonim (nu din vreo teama, domnule Clej, ci pentru ca stilul Dvs. destul de putin obisnuit m-ar obliga, daca mi-as folosi numele real, sa intru intr-un dialog public bazat pe atacul la persoana, caci din pacate asa va tratati interlocutorii). Cu alte cuvinte, va urmaresc de mult, iar in acest loc virtual semneaza si oameni pe care ii respect (pe unii dintre ei cunoscindu-i personal, fiindu-mi chiar prieteni). Ei bine, m-am simtit dator (si fata de cei pe care ii respect, cum spuneam) sa va atrag atentia cu onestitate ca depasiti uneori anumite masuri. Reactia Dvs. mi-a confirmat ceea ce consideram deja despre Dvs. Prin urmare, nu-mi mai ramine decit sa va salut…
Domnule sau doamnă „Leo T.”,
Nu dați dovadă de niciun fel de resect, continuând să atacați persoana, să vă ascundeți sub anonimat și să evitați să comentați articolul pe fondul său. Păstrați-vă vă rog salutările și lecțiile de comportament pentru alte pagini de internet care agreează ipocrizia.
E mai mult ca sigur ca Traian Basescu, adevaratul premier al Romaniei printr-un interpus, va incerca sa compromita in continuare PNL, din care a reusit sa mai smulga o bucata.
Singura atitudine rezonabila a conducerii partidului este in actuala situatie o distanta cit mai ferma si cit mai consecventa fata de guvernul aservit presedintelui
Stimate domnule Clej,
Sa nu va induca in eroare formula de politete pe care o folosesc fata de interlocutorii pe care inca nu-i cunosc indeajuns pentru a refuza orice dialog cu domniile lor.Va raman insa dator cu un avertisment strain de orice agresivitate anticipata: singura modalitate de a-l discredita pe Dl. Crin Antonescu nu ar fi putut fi, din partea dvs. decat o elogiere fara rezerve. Desigur, ati pierdut prilejul… Orice ati scrie acum va invita cititorul la o binevenita circumspectie. S-ar putea, in anumite situatii, sa aveti argumente pentru o teza sau alta… Dupa o aberatie suprema, nu scrisul dvs. ci dvs. ca persoana, s-ar bucura, cel mult, de o repudiere anticipata. Asta ati urmarit? Va banuiam mai prudent. Sau mai diplomat… Sau, devenind foarte rau, mult mai bine platit. Exclud si aceasta ipoteza. Exista jigniri si aberatii, exista, mai ales, contestari care nu pot fi platite prin nimic. Si nici recuperate vreodata printr-un exces, improbabil, de altfel, de super-onestitate. Ca un om care-l cunosc pe Crin Antonescu, va asigur ca modul dvs. de discreditare xcontravine si eticii si jurisprudentei curente. Nu publicisticii. Ati dovedit-o din plin! Nesituandu-ma printre inamicii dvs. si nici printre apologetii d-lui Crin Antonescu, sa lasam timpul sa puna capat dialogului nostru, prin merit, prin valoare, prin consecventa si prin liberalism autentic. Dar despre acest concept s-ar cuveni scrisa o carte…pentru uzul detractorilor subeducati si neprofesionisti. Cu cuvenita lipsa de stima pe care o datoram neprofesionalismului de care, cu indarjire, dar nu fara talent, faceti mereu dovada. Al cititorilor dvs. de buna credinta, cu bunacredinta si fara dorinta de-a mai reveni vreodata asupra acestui subiect. Inoportun, lipsit de argumentare si, vai! , lipsit nu de eleganta ci de buna cuviinta. Un cititor,pseudonim D.Dorian, care nu doreste sa se inscrie, sub nici un motiv, nici printre interlocutorii dvs., nici printre defaimatorii unei publicatii pe care, pana acum, mi s-a intamplat s-o citesc.
Cititorul care se ascunde sub pseudonimul „Dorel Dorian”, mă avertizează, de fapt mă amenință: cum îndrăznesc să mă leg de Crin Antonescu.
Ca orice individ care lansează un atac la persoană, lașul anonim este complet lipsit de argumente. Eu m-am legat de omul politic Crin Antonescu, deci de poziția sa de politician și persoană publică, explicând de ce, după opinia mea, ar trebui să se retragă din fruntea PNL, iar partidul să se alăture guvernului, poziție pe care am exprimat-o în mod consecvent de peste un an de zile.
Individul continuă cu o amenințare voalată: „Ca un om care-l cunosc pe Crin Antonescu, va asigur ca modul dvs. de discreditare contravine si eticii si jurisprudentei curente.” Pe lângă faptul că nu prea mânuiește corect termenii, presupusul „amic” al lui Crin Antonescu mai dă și lecții de etică și „jurisprudență” (?!)
Dar lupul moralist își dă cu stângul în dreptul, scriind câteva rânduri mai sus:
„Va banuiam mai prudent. Sau mai diplomat… Sau, devenind foarte rau, mult mai bine platit. Exclud si aceasta ipoteza. Exista jigniri si aberatii, exista, mai ales, contestari care nu pot fi platite prin nimic. Si nici recuperate vreodata printr-un exces, improbabil, de altfel, de super-onestitate.”
Dacă există vreo dovadă mai bună de rea credință, atunci acest pasaj o reprezintă cu prisosință. Omul mă scoate, chipurile, din culpa mercenariatului, dar o face de o asemenea manieră că induce în mintea cititorului exact contrariul, încheind cu negarea onsetității mele.
Am mai scris de atâtea ori, degeaba pentru unii: cei care ne consideră de rea-credință sunt ei înșiși de rea-credință.
Ce îl deranjează pe acest laș anonim și pe toți presupușii sprijinitori ai PNL care au avut reacții vehemente aici este claritatea acestui articol. Toți acești indivizi se tem că o astfel de opinie ar putea deveni majoritară în PNL și atunci poziție idolului lor de carton, Crin Antonescu, să devină precară.
Priviți la toți cei care au lansat aici atacuri la persoană: niciunul nu a adus vreun contra-argument la propunerea din titlul articolului. Și cum n-au argumente, le înlocuiesc cu atacuri la persoană, insulte și amenințări.
E ciudat cum își pot închipui astfel de persoane că pot avea vreun succes. Am avut de a face la revista ACUM cu provocări mult mai serioase. Ăsta este un fleac.
D-le Clej,
Sa presupunem – prin metoda reducerii la absurd – ca aveti dreptate si ca Antonescu ar trebui sa demisioneze, in ciuda scorului sau electoral – record, in istoria de dupa ’89 a partidului. Nu discutam faptul ca astfel ar da cu tifla unei largi majoritati a celor care l-au votat.
Sa presupunem si ca la conducerea partidului ar trebui sa revina Calin Popescu Tariceanu, care sa aduca PNL la guvernare langa PD-L, recuperandu-i eventual si pe ultimii dezertori, declarati intre timp independenti. Sa admitem ca aveti dreptate si ca PSD trebuie sa ramana pe tusa pana isi curata partidul de figurile controversate – la fel de multe, de altfel, ca in PD-L.
Sa nici nu ne imaginam macar cum ar evolua ministrii liberali inntr-un guvern Boc 5, coordonat mai mult sau mai putin discret de la Cotroceni! Sa ne gandim insa – pentru ca nu putem trece peste asta – ca peste mai putin de trei ani vor avea loc alegeri parlamentare in Romania. Ce alternativa va avea atunci in fata electoratul roman? Un PSD probabil la fel de nereformat, sau incaput eventual pe mana unor apropiati ai presedintelui Basescu, un PD-L „ingrasat” si mai mult cu dezertori din toate partidele (deja a adunat foarte multi peremisti, pesedidsti, penegisti si liberali dar, regretabil, nu dintre cei de calitate) si un PNL fie pres al Cotrocenilor, fie tapul ispasitor al contraperformantelor guvernului.
Or, stiti perfect ca democratia inseamna si alternanta la guvernare, daca nu vrem sa repetem situatia Mexicului, cu partidul sau Revolutionar Institutional! Gandind asadar intr-o perspectiva (pe termen nu mai lung de trei ani), nu credeti, totusi, ca ar fi mai bine ca Antonescu sa atraga membrii de calitate in PNL si sa consolideze partidul pentru parlamentarele din 2012? In fond, democratia presupune nu doar un arc guvernamental puternic, ci si o opozitie puternica si credibila, apta, la nevoie ori la momentul oportun, sa ofere o alternativa viabila la guvernare.
Am să-i răspund Danielei Coman, punctual, observând că și-a mai domolit din agresivitatea primului mesaj.
„Sa presupunem – prin metoda reducerii la absurd – ca aveti dreptate si ca Antonescu ar trebui sa demisioneze, in ciuda scorului sau electoral – record, in istoria de dupa ’89 a partidului. Nu discutam faptul ca astfel ar da cu tifla unei largi majoritati a celor care l-au votat.”
Doamnă Coman, în primul rând remarc exclusivismul dumneavoastră – cineva care are un punct de vedere diferit nu poate avea dreptate decât „prin reducere la absurd”. Scorul record de care vorbiți este relativ, dat fiind că este vorba de un scrutin prezidențial – majoritar uninominal – în noua situație politică de „triunghi toxic” – PDL – PSD – PNL, în care celelalte partide practic nu mai contează. Scorul lui Antonescu nu este decât cu 1,5% mai mare decât cel de la parlamentarele din 2008, sub cel indicat de sondajele de opinie și mai ales sub pretențiile emise de Antonescu în campania electorală, când s-a prezentat în permanență și cu aroganță singurul contracandidat viabil al lui Băsescu, sfârșind cu 11 procente în urma lui Geoană și dând dovadă de o lipsă de fair play absolut incalificabilă.
„Sa presupunem si ca la conducerea partidului ar trebui sa revina Calin Popescu Tariceanu, care sa aduca PNL la guvernare langa PD-L, recuperandu-i eventual si pe ultimii dezertori, declarati intre timp independenti. Sa admitem ca aveti dreptate si ca PSD trebuie sa ramana pe tusa pana isi curata partidul de figurile controversate – la fel de multe, de altfel, ca in PD-L.”
Tăriceanu ar fi o alternativă provizorie. Eu am propus-o pe Alina Gorghiu, dar dacă tot se bate monedă pe soluția Johannis, Antonescu s-ar putea da la o parte și să recomande partidului să-l aleagă pe primarul Sibiului în fruntea PNL. Așa ar căpăta și credibilitate politică.
„Sa nici nu ne imaginam macar cum ar evolua ministrii liberali inntr-un guvern Boc 5, coordonat mai mult sau mai putin discret de la Cotroceni! Sa ne gandim insa – pentru ca nu putem trece peste asta – ca peste mai putin de trei ani vor avea loc alegeri parlamentare in Romania. Ce alternativa va avea atunci in fata electoratul roman? Un PSD probabil la fel de nereformat, sau incaput eventual pe mana unor apropiati ai presedintelui Basescu, un PD-L „ingrasat” si mai mult cu dezertori din toate partidele (deja a adunat foarte multi peremisti, pesedidsti, penegisti si liberali dar, regretabil, nu dintre cei de calitate) si un PNL fie pres al Cotrocenilor, fie tapul ispasitor al contraperformantelor guvernului.”
De ce să nu ne imaginăm? La urma urmei dacă e imposibilă guvernarea, PNL, care deține balanța puterii în actualul parlament, se poate retrage, însoțit, eventual și de UDMR.
Vedeți, doamnă Coman, eu nu mor de grija PNL, precum câinele de drum lung. Pe mine mă preocupă o reprezentare adecvată la guvernare a clasei de mijloc și o politică pe criterii doctrinare. Iar singurul partid care nu reprezintă interesele clasei de mijloc, ba chiar este un adversar al clasei de mijloc este PSD. Ca atare, trebuie ținut în carantină. PD-L, cu toți mitocanii și corupții săi, poate fi ținut sub control de presiunea conjugată PNL – UDMR. PNL în afara guvernului nu are la îndemână decât o alianță de circumstanță și oportunistă cu PSD.
„Or, stiti perfect ca democratia inseamna si alternanta la guvernare, daca nu vrem sa repetem situatia Mexicului, cu partidul sau Revolutionar Institutional!”
Termenul de comparație fiind?
„Gandind asadar intr-o perspectiva (pe termen nu mai lung de trei ani), nu credeti, totusi, ca ar fi mai bine ca Antonescu sa atraga membrii de calitate in PNL si sa consolideze partidul pentru parlamentarele din 2012? In fond, democratia presupune nu doar un arc guvernamental puternic, ci si o opozitie puternica si credibila, apta, la nevoie ori la momentul oportun, sa ofere o alternativa viabila la guvernare.”
Repet, mi-este absolut indiferent acum ce va face PNL la alegerile din 2012. Neavând, precum dumneavoastră, un parti pris, pe mine mă interesează guvernarea eficientă (sau măcar pași către ea) a României, în contextul situației politice actuale, nu a celei dorite în nu știu ce vise erotico-politice.
Domnule Petru Clej,
Sondajele de opinie nu masoara si viitoarea frauda electorala, fiindca niciuun intervievat nu le declara operatorilor institutelor de sondare ca intentioneaza sa voteze multiplu, eventual si cu vreo ruda moarta alaturi. (De altfel, nici exit poll-urile nu includ in calcul eventualele fraude). Tinand cont ca s-a recunoscut oficial ca la europarlamentarele care au precedat prezidentialele vreo 13 mii de cetateni au votat multiplu, putem sa ne explicam diferenta dintre scorul pe care i-l dadeau sondajele lui Crin Antonescu si cel obtinut in final.
Ideea de a i se oferi lui Klaus Johannis sefia PNL nu e rea dar, in afara de faptul ca primarul Sibiului ar trebui confirmat de votul partidului, situatia ar ramane neschimbata, Johannis declarand in mai multe randuri ca nu-si doreste o colaborare cu PD-L, sub presedintia lui Traian Basescu. Solutia Alina Gorghiu cred ca – cel putin in acest moment – nici nu poate fi luata in discutie, nu doar fiindca s-ar lovi insurmontabil de mentalitatea romanilor – fie ei membri de partid ori simpli simpatizanti liberali, dar si pentru ca „Ana Pauker” (dupa Basescu) n-ar aduce nicidecum PNL-ul mai aproape de PD-L.
Ideea ca PNL si UDMR, odata la guvernare, ar tempera excesele PD-L si ale presedintelui mi se pare naiva. La primul semn de nesupunere, liberalii ar zbura din guvern, si cu ceva tinichele de coada, precum Atanasiu, Cioroianu sau, mai recent, PSD-istul Nica. Mie, dimpotriva, liberalii mi s-au parut foarte buni in opozitie – sa ne amintim de comisiile parlamentare de ancheta care si-au dovedit eficienta: vezi, de pilda, cazul Ridzi.
De bine, de rau, guvernul Boc 4 are sustinerea parlamentara necesara, basca voturile suplimentare ale unor parlamentari din opozitie. Tot ce-i mai terebuie pentru a functiona mai bine este un control parlamentar mai riguros.
Doamnă Luiza Coman,
Am mai vorbit despre presupusa fraudă, iar o luați de la capăt. Evident că se pot găsi explicații pentru orice, atunci când nu știi să pierzi.
Dar repet, dincolo de orice considerente, nu putem ajunge la un consens, deoarece dumnevoastră sunteți microbistă PNL, iar eu privesc viața politică din România la modul detașat.
Pe mine mă interesează, repet, o cât mai bună reprezentare a clasei de mijloc la guvernare și o politică bazată pe principii doctrinare. PNL-ul ca partid mi se pare absolut secundar în toată această chestiune.
PNL trebuie:
1.SA STEA IN OPOZITIE.
2.SA-SI ALEAGA UN LIDER CREDIBIL CARE SA LE REFACA IMAGINEA.
3.SA SE DISTANTEZE DE PSD.