Electoratul din Republica Moldova va fi convocat la urne pentru a treia oară în decurs de un an, ca urmare a unui nou eșec al Parlamentului de a alege președintele țării.
În urma alegerilor din 6 aprilie, în care Partidul Comuniștilor (PCRM) avea 60 de mandate din 101, în cele două tururi de scrutin prezidențial, boicotate de opoziție, a lipsit un singur vot pentru alegerea Zianidei Grecianîi, pe atunci premier inetrimar.
În urma scrutinului parlamentar repetat din 29 iulie, PCRM a pierdut majoritatea, obținând doar 48 de mandate, noua majoritate fiind deținută de Alianța pentru Integrare Europeană (AIE), formată din Partidul Liberal Democrat (PLDM), Partidul Liberal (PL), Partidul Democrat (PDM) și Alianța Moldova Noastră (AMN), cu 53 de mandate.
Deși a reușit să desemneze președintele Parlamentului, în persoana liderului PL, Mihai Ghimpu, și să învestească guvernul condus de liderul PLDM, Vladimir Filat, AIE nu a reușit să aleagă președintele țării, candidat fiind Marian Lupu, lider al PDM.
De data aceasta PCRM a boicotat alegerile și se poate spune că doar Marian Lupu a fost cel care a votat de fiecare dată – cu PCRM de prima dată și cu AIE a doua oară, între cele două scrutinuri el sărind din barca Comuniștilor în cea a opoziției, devenind lider al PDM și practic trăgând partidul după el în parlament peste pragul electoral.
PCRM pare să-și fi pierdut complet busola, liderul său Vladimir Voronin comițând gafă după gafă de la alegrile din 6 aprilie, despre al căror rezultat opoziția de atunci a spus că a fost măsluit.
Recent, fracțiunea PCRM a fost părăsită de patru deputați, între care Vladimir Țurcan și Victor Stepaniuc, care au acuzat linia intransigentă a lui Voronin și a eminenței sale “sure”, deputatul Marc Tcaciuc.
La un nou scrutin parlamentar, este de așteptat ca declinul PCRM să continue, el fiind principalul responsabil al situației de criză politică profundă în care a ajuns Republica Moldova.
Cât despre AIE, e de așteptat că fiecare partid să candideze pe liste proprii la un nou scrutin, în care e de așteptat ca PDM să-și continue ascensiunea începută în iulie și să devină al doilea partid al țării.
AMN are toate șansele să dispară de pe scena politică, liderul său Serafim Urecheanu fiind un dinozaur politic, iar PLDM și PL ar trebui să fuzioneze, pentru a oferi o alternativă viabilă la PCRM și PDM.
Oricare ar fi rezultatul viitorului scrutin, politicienii trebuie să înceteze să se joace de-a alegerile. De când a fost amendată Constituția în 2000, prin introducerea alegerii președintelui țării prin vot indirect, procedura a eșuat deja de trei ori (o dată în 2000 și de două ori în 2009), Vladimir Voronin fiind ales de majoritatea PCRM în 2001 și beneficiind de sprijinul opoziției în 2005.
Deja se vorbește de amendarea Constituției și reintroducerea alegerii președintelui prin vot direct. Oricum ar fi, viitorul președinte al Republicii Moldova trebuie să fie o persoană a consensului politic. Țara cea mai săracă din Europa are nevoie să fie guvernată, nu să fie chemată la alegeri din șase în șase luni.