\”Îi dorim mult succes şi Dumnezeu să ne ajute în ceea ce avem de făcut împreună\”
(Mihai Ghimpu, preşedintele Parlamentului, pre;edinte interimar al Republicii Moldova)
\”Rezultatul pe care l-a obţinut Traian Băsescu este cel pe care l-a meritat în R. Moldova\”
(Vlad Filat, premierul RM)
Alegerile prezidenţiale din România au marcat mai multe premiere. Una dintre ele este implicarea fără precedent a românilor de pretutindeni în această campanie, inclusiv a celor basarabeni. Ei au înclinat, până la urmă, votul în favoarea preşedintelui Traian Băsescu. Cu această ocazie, basarabenii au reintrat în viaţa politică românească, pe uşa din faţă. Niciun politician de la Bucureşti nu îi mai poate ignora de acum înainte.
Cine a înclinat balanţa?
Răspunsul a devenit evident. Diaspora! Preşedintele Traian Băsescu a obţinut la turul doi al alegerilor 78,39% din voturile românilor de peste hotare, iar Mircea Geonă doar 21,01%. În termeni absoluţi, Traian Băsescu a obţinut 115.831 de voturi, iar Mircea Geoană 31.045, din totalul de 147.754. Participarea masivă a românilor din afara graniţelor a fost marea surpriză a alegerilor, mai cu seamă că mobilizarea s-a făcut pentru turul al doilea, ceea ce nu e tocmai un lucru obişnuit. În aproape toate ţările din UE unde trăiesc români, numărul votanţilor a crescut cu până la 50% în turul secund, astfel încât e corect să vorbim despre o mobilizare fără precedent cu ocazia acestei campanii prezidenţiale. Acelaşi comportament de vot a marcat şi ţări precum Statele Unite sau Canada.
Traian Băsescu a câştigat, practic, peste tot, în spaţiul euroatlantic, iar contracandidatul său în unele state precum Sri Lanka (unde au votat şapte persoane), Sudan (14 persoane), Tunisia (60 de votanţi), Algeria (37 de persoane) etc. La care se adaugă şi… Federaţia Rusă, unde cele 144 de voturi au mers spre Mircea Geoană în proporţie de 59,93.
Mobilizare remarcabilă
Românii din RM au fost cu 4.000 mai mulţi la secţiile de votare în turul al doilea, iar numărul total al celor care şi-au exprimat votul a fost de 12.257, faţă de 8.755, în primul tur. Aici s-a consemnat şi un record, respectiv diferenţa cea mai mare dintre candidaţi, 94,82% dintre românii din RM votând cu Traian Băsescu. Cifra în sine a prezenţei la vot trebuie explicată. Se vorbeşte în continuare, abuziv, de circa 130.000 de cetăţeni români în RM. În realitate, aceştia nu mai sunt de mult acolo. Din numărul total trebuie scăzuţi cei care se află în România, în special tinerii aflaţi la studii, care au început din acest an să primească cetăţenia română într-un ritm mai alert. În al doilea rând, o bună parte dintre cetăţenii români din R. Moldova a plecat demult în Occident (şi unde vor fi votat, poate, cu preşedintele Băsescu la Roma, la Madrid sau la Lisabona).
Nu se poate estima câţi au mai rămas în R. Moldova, dar 40-50.000 ar putea fi o estimare rezonabilă. Raportată la acest număr, prezenţa la vot rămâne incomparabil mai mică decât în România. Dar trebuie adăugat aici, obligatoriu, că cetăţenii români din România au avut, practic, posibilitatea să voteze oriunde s-ar fi aflat, având secţii de votare deschise în toate localităţile, pe când basarabeanul cu paşaport românesc trebuia să se deplaseze el după urnă, pe teritoriul R. Moldova fiind deschise doar 13 secţii de votare (oricum, un progres incontestabil faţă de alţi ani).
La care trebuie să adăugăm că posesorii de cetăţenie română rămaşi în R. Moldova sunt, în general, oameni în vârstă, pentru care orice deplasare pune probleme. Iar peste toate acestea trebuie adăugată informarea relativ precară a potenţialilor electori, incomparabil mai scăzută decât cea din dreapta Prutului. Una peste alta, în condiţii dificile, prezenţa la vot a fost semnificativă şi devine un punct de plecare pentru un nou tip de activism politic al basarabenilor şi care nu se va opri, cu siguranţă, aici.
Politicienii au reacţionat la fel
Semnalele politice de la Chişinău nu au lipsit, şi nu au fost consemnate doar după turul al doilea. Prezenţa primarului Dorin Chirtoacă printre susţinătorii preşedintelui Băsescu la ultima confruntare dintre cei doi candidaţi nu a scăpat neobservată. Chiar dacă mai puţin spectaculoasă, implicarea şi disponibilitate executivului de la Chişinău a fost esenţială. S-au deschis urgent noi secţii de votare în stânga Prutului, ceea ce nu fusese posibil în timpul regimului Voronin, deşi, cu ocazia alegerilor europarlamentare, s-a încercat acest lucru.
Partea română făcuse atunci o cerere explicită în acest sens, dar executivul de atunci a respins-o brutal. Un sprijin indirect, dar important pentru prezenţa la vot a basarabenilor, l-au adus politicienii de la Chişinău care au deblocat urgent relaţia cu Bucureştiul, dând un semnal important. „Resetarea” relaţiilor a contribuit mult la conturarea unei atmosfere de campanie în care prezenţa la vot să devină firească.
Votul și agenda bilaterală
Ce învăţăminte se pot trage din acest episod al alegerii preşedintelui României?
În primul rând, intrarea basarabenilor în viaţa politică din România este acum o realitate. Implicarea acestora ar fi fost importantă şi remarcată indiferent cine ar fi ieşit preşedintele României, dar, în condiţiile în care opţiunea basarabenilor a coincis cu cea a majorităţii românilor, votul lor devine şi mai încărcat de semnificaţii.
În al doilea rând, gestul unor politicieni şi jurnalişti de la Bucureşti – foarte puţini, e drept – de a minimaliza votul românilor din afara României este, moralmente, blamabil, iar politic – o mare eroare. Indiferent cum va fi „împachetat” ulterior un asemenea gest, el nu va trece neobservat. Să încerci să arunci vina înfrângerii pe umerii românilor din afară (printre altele conaţionali contribuitori importanţi la bugetul ţării) care au ieşit, în pofida dificultăţilor, într-o proporţie semnificativă la vot este un gest de slăbiciune evidentă şi care va „ştampila” decisiv imaginea unui partid politic. Inclusiv pentru românii basarabeni!
În al treilea rând, marea majoritate a politicienilor de la Bucureşti a înţeles că românii de pretutindeni au devenit o miză. Inclusiv, sau mai ales, cei din R. Moldova. Accelerarea procesului de redobândire a cetăţeniei române nu face decât să întărească această percepţie. Interesul faţă de basarabeni va creşte cel puţin din raţiuni pragmatice, dacă nu morale. Însă principalul beneficiar al voturilor acestora, respectiv preşedintele Băsescu, va trebui să pună „chestiunea basarabeană” în prim-planul preocupărilor sale, în acord cu declaraţiile ferme şi emoţionante exprimate nu o singură dată.
Mihai Ghimpu, preşedintele interimar, a exprimat acest lucru într-o declaraţie recentă: „Eu cred că alegerea domnului Băsescu pentru un al doilea mandat de preşedinte va fi un lucru benefic… întrucât are o politică bună faţă de acest stat, ne susţine şi acum are toată posibilitatea, din moment ce la putere nu sunt comuniştii, să-şi realizeze visele şi planurile legate de RM”.
Nu în ultimul rând, angajamentul moral pe care l-a probat faţă de această temă preşedintele Băsescu va trebui, în acest al doilea mandat, articulat instituţional într-o formulă mai eficientă. Va fi una dintre sarcinile importante care îi vor reveni viitorului executiv. Timpul retoricii a trecut, e vremea acţiunii.
Articolul a apărut inițial în Timpul www.timpul.md