Ieri, 09.12. 2009, Centrul de Analiză şi Dezvoltare Instituţională (CADI) şi Fundaţia Konrad Adenauer au organizat la Athenee Palace Hilton, sala \”Le Diplomate\”, o amplă şi reuşită dezbatere despre \”Mecanismele crizei economice\”, intenţionând (şi izbutind, într-o mare masură), sa propună publicului interesat – intrarea a fost liberă – câteva răspunsuri la întrebările legate de criza economică, de economia de piaţă şi rolul statului în reglarea mecanismelor economice, precum şi de o perspectivă \”strategică\” asupra planificării economice.
După o \”introducere\” a Moderatorului (dl. Ionuţ Popescu, fost Ministru al Finanţelor între anii 2004-2005) şi \”Cuvântul de salut\” al principalilor organizatori (dl. Horia Terpe, directorul CADI şi Holger Dix, directorul Fundaţiei), ar fi trebuit să ia cuvântul dl. Daniel Dăianu, de asemenea fost Ministru al Finanţelor între anii 1997-1998 şi, aşa cum îndeobşte se ştie, economist-şef al Băncii Naţionale în perioada 1992-1997, actualmente profesor de economie la SNSPA. Spre regretul celor care ar fi dorit sa-i afle opiniile, dl. Daniel Dăianu nu a putut participa la dezbatere. În schimb, am ascultat expunerile, concentrate si concepute astfel încât să poată fi înţelese şi de \”neprofesioniştii\” mai puţin cunoscători ai \”jargonului de specialitate\”, aşadar cu atât mai interesante, ale d-lor Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, preşedintele Centrului Român de Politici Economice şi fost reprezentant al României la F.M.I. între anii 2003-2007, Dan Suciu, realizator la \”The Money Channel\” cunoscut publicului larg mai cu seamă în calitatea sa de editorialist al revistei \”22\”, Nicolaie Chidesciuc, economist-şef al \”ING BANK\”, şirul vorbitorilor fiind încheiat de dl. Valentin Cojanu, profesor la ASE şi editor al \”Journal of Philosophical Economics\”.
Prestaţiile au fost remarcabile prin concizie, prin analiza temeinică şi explicarea motivelor declanşării crizei economice în general, cu un accent bine pus însă asupra particularităţilor situaţiei economice din România, iar expunerile au fost complementare, fiecare dintre conferenţiari exprimând un punct de vedere în bună parte inedit – toate la un loc încercând predicţii pertinente cu privire la viitor. Din păcate, însă, \”prognozele\” s-au concentrat în cea mai mare parte doar asupra anului viitor, aşa că li s-ar putea reproşa lipsa unei viziuni de mai mare perspectivă.
Dincolo de recomandările strategice în contextul evenimentelor economice, întru totul remarcabile prin coerenţă au fost modelele teoretice pe baza cărora vorbitorii şi-au argumentat evaluările, explicând că reglementările şi intervenţiile abuzive ale statului nu fac decât să mărească vulnerabilităţile fireşti ale pieţei libere, concluzia generală fiind aceea că stimulentele bugetare nu sunt întotdeauna cea mai bună soluţie pentru deblocarea situaţiei economice a României şi că, în perspectivă, o dereglementare generalizată a economiei ar putea reduce profunzimea recesiunii.
De menţionat este faptul că, într-o viziune cvasi-generală, perspectivele economiei româneşti apar, în opinia conferenţiarilor, mai puţin sumbre decât ne-am fi aşteptat, pe alocuri chiar încurajatoare.
Dezbaterea a beneficiat de o atmosferă plăcută, degajată, discuţiile libere de la sfârşit demonstrând capacitatea publicului de a percepe corect fenomenele economice, atunci când explicaţiile specialiştilor sunt coerente şi logice.
am inteles ca autoarea acestei dari de seama,dovedeste o pricepere speciala si in domeniile sotio-economice.pana acum,am avut impresia ca d-na.respectiva, e preocupata de
problemele artistice si literare.faptul ca traieste intens viata noastra cea de toate zilele,ii acorda o nota in plus,interesanta, in gama noastra de preocupari comune.va multumesc,itzhak bareket.