Vocea Kremlinului din nou se face auzita in privinta Romaniei, anterior criticata pentru cazurile de devastare a memorialelor sovietice (cel de la Bucuresti) ramase pe teritoriul romanesc. De aceasta data, motivul consta in mesajele electorale ale presedintelui Traian Basescu, care potrivit pozitiei ruse, a folosit pe larg “cartea ruseasca” pentru a-si devansa oponentii politici[1]. Acuzele grave, desi populiste si nefondate, ale actualului presedinte roman despre intretinerea unor “centre de influente asupra politicii romanesti” de catre Rusia[2], vizandu-l pe candidatul la presedintie -Mircea Geoana, suspectat de liberal-democratii romani pentru faptul ca ar fi purtat discutii neoficiale cu autoritatile rusesti in perioada campaniei electorale (solicitand sustinere politica).
Nu abordarea trecutului imperialist al Rusiei a deranjat cel mai mult autoritatile ruse, dar in primul rand ”avertismentul” onest lansat de Basescu, care a promis “retezarea” presupuselor surse de influenta ruseasca in Romania.
Pentru prima data, populismul sentimental al liderului roman provoaca asemenea reactii din partea Moscovei. De asemenea, nu este clar de ce atitudinea rusa se face cunoscuta acum, dar nu indata dupa ce Basescu a rostit acuzatiile sau cel putin imediat dupa pronuntarea rezultatelor finale ale alegerilor prezidentiale romanesti. Aici pot fi evocate cateva explicatii:
Contextual: Criza politica din Romania continua. Basescu este invinuit de M. Geoana de faptul ca ar fi fraudat alegerile, operand cu datele exit-pollurilor care dadeau victorie candidatului social-democrat (cu aproximativ 3%). In contextul verificarii si recalcularii voturilor declarate nule, demersul Rusiei nu pare deloc intamplator. Or, blamarea lui Basescu din exterior intensifica adaugator contestatiile social-democratilor fata de legalitate scrutinului si respectiv legitimitatea presedintelui roman. In mod obiectiv, Basescu contravine intereselor rusesti in bazinul Marii Negre, de aceea, Geoana este vazut cu ochi mai buni in Rusia. De aceea, cu sau fara intelegeri prealabile intre Geoana si Moscova, ultima va utiliza momentul creat pentru a contribui latent la debarcarea lui Traian Basescu.
Temporal: Romania participa la sedintele Curtii Internationale de Justitie de la Haaga sprijinind cauza Serbiei, impreuna cu Rusia si alte state europene si non-europene. Audierile plodoariilor au durat de la 1 pana la 11 decembrie, iar Romania si-a comunicat pozitia pe 10 decembrie, cand de fapt a si fost difuzat comunicatul “anti-Basescu” al Ministerului rus de Externe. Reiesind din aceste circumstante, observam ca logica actiunilor partii ruse a fost simpla de a focusa atentia comunitatii internationale/europene (in special) pe evenimentele din Romania, unde victoria lui Basescu este contestata de presupusul favorit al Rusiei – Mircea Geona. Totodata, acest caz trebuie tratat si ca o reactie ruseasca la ascendenta unor lideri regionali americanofili (Traian Basescu), in paralel cu “reprimarea” partenerilor strategici ai Rusiei in Balcani (Serbia si independenta Kosova).
Regional: “Cartea ruseasca” utilizata de Basescu a tintit electoratul romanesc rusofob, dar in mod special studentii moldoveni din Romania si cetatenii romani din R. Moldova. Demararea noului mandat pe valul unor asemenea demersuri alarmeaza Rusia, care este la curent cu politicile regionale activ realizate sub presedintia lui Basescu, cunoscut pentru viziunile sale “unioniste”. Mai mult decat atat, in discutie este pusa imaginea si respectiv ponderea Moscovei pe plan local, si anume in R. Moldova, unde aceasta detine deocamdata intaietatea (demonstreaza si sondajele recent publicate). Facilitarea maximala a procesului de pasaportizare a moldovenilor de catre autoritatile romane, penetrarea spatiului mediatic moldovenesc de sursele media romanesti, dar in primul rand, instaurarea la putere a formatiunilor pro-romanesti, descriu esenta temerilor rusesti.
La fel ca si anterior, T. Basescu prefera sa fie pe pozitii antagoniste cu autoritatile ruse, riscand sa nu poata reanima in continuare relatiile bilaterale cu fosta super-putere [3]. Aceasta presupune o politica pro-romaneasca extrem de precauta din partea Chisinaului, pentru a nu prejudicia sub niciun fel “parteneriatul strategic” cu Rusia, la care mizeaza actuala guvernare moldoveana (Viceprim-ministru, ministrul Economie, Valeriu Lazar a precizat acest lucru in timpul ultimei vizite de la Moscova [4]) pentru a consolida relatiile economice bilaterale, dar in primul rand, pentru a finaliza transferul creditului promis de partea rusa.
Indiferent de simpatiile Bucurestiului fata de Moscova si invers, mentinerea animozitatilor dintre cei doi parteneri strategici ai R. Moldova ar putea conduce la contrarierea relatiilor cu una dintre acestea (potrivit principiului “vaselor comunicante”). In scopuri preventive, diplomatia moldoveana este obligata sa dispuna de mecanisme politico-diplomatice transparente si operative care sa permita conlucrarea cu Bucurestiul si Moscova pe probleme comune si diverse (politice, economice, umanitare etc.), asigurand realizarea intereselor nationale ale R. Moldova si conformitatea cu principiile partneriatelor strategice bilaterale.
Referinte:
1. Комментарий официального представителя МИД России А.А.Нестеренко в связи с высказываниями президента Румынии Т.Бэсеску, http://www.mid.ru/brp_4.nsf/0/0E3EAF2AB9C2BFAEC32576880030EA59
2. Basescu, criticat de Moscova, http://www.europa.md/primary.php?d=rom&n=Revista%20Presei%20Straine.0_6280
3. Брифинг официального представителя МИД России А.А.Нестеренко, 10 декабря 2009 года, http://www.mid.ru/brp_4.nsf/0/5A24EB7302D88997C325768800531A46
4. Moldova este interesata de cooperarea economica cu Rusia, http://www.interlic.md/2009-12-11/moldova-este-interesata-de-cooperarea-economica-cu-rusia-13559.html